Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tánczos Barna, a declarat joi, la lansarea proiectului „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România”, care a avut loc la Băile Tuşnad, că managementul speciei va avea succes doar dacă se bazează pe ştiinţă şi a punctat faptul că responsabilitatea ministerului în acest caz este uriaşă.
Tánczos Barna a declarat, la conferinţa de lansare a proiectului, că managementul populaţiei de urs este un subiect aproape abandonat din 2016, iar de atunci problema s-a agravat.
„În aceşti ani, subiectul a evoluat, problema s-a agravat în foarte multe zone, familii distruse, vieţi omeneşti pierdute, drame personale, gospodării, culturi distruse, munca multor fermieri distrusă şi, mai ales, s-a instaurat o spaimă, o spaimă cu care trăiesc foarte mulţi copii, foarte mulţi adulţi, zi de zi, în localităţi, inclusiv în localitatea Băile Tuşnad. Avem o dublă misiune, noi, Ministerul Mediului, pe de o parte trebuie să protejăm această specie, pe de altă parte trebuie să găsim soluţii să protejăm viaţa umană”, a declarat ministrul Mediului.
Acesta a precizat faptul că managementul aceste specii poate avea succes doar dacă se bazează pe propuneri venite din partea oamenilor de ştiinţă şi a punctat că lipsa de soluţii poate duce la dispariţia acceptanţei sociale, care este cel mai mare pericol la adresa unei specii strict protejate.
„Managementul acestei specii va avea succes numai în cazul în care se bazează pe ştiinţă, pe propuneri venite din partea oamenilor de ştiinţă, din partea celor care în băncile facultăţii şi după aceea în doctorate şi după aceea în experienţa de zi cu zi, în practică, au învăţat şi au practicat această meserie. Nu cred în soluţiile inventate în diverse locuri, la diverse dezbateri, de către persoane care nu au învăţat în acest domeniu şi nu au experienţa practică, efectivă de lucru în acest domeniu (…) De asemenea, habitatul natural al ursului trebuie să fie un habitat protejat, astfel încât presiunea asupra acestor exemplare să fie mai mică şi migrarea lor către zonele locuite să fie mai rară sau să fie redusă. Modalitatea, paşii, intervenţiile care se vor face, încă o dată, vor fi propuse de oamenii de ştiinţă şi eu cred că noi, ministerul, va trebui să le dăm toată susţinerea”, a declarat ministrul Mediului.
El a susţinut că lucrurile au luat amploare în ultima vreme şi este nevoie de măsuri, motiv pentru care proiectul, a cărui lansare a avut loc joi, este extrem de important.
„Conservarea specie se bazează pe decizii. Deciziile se iau la nivel de minister, sunt practic politici publice şi de aceea responsabilitatea ministerului este uriaşă. Contractul de finanţare permite efectuarea acestei evaluări (a numărului de urşi-nr), permite implementarea primelor măsuri serioase de prevenţie, bazându-se pe acele garduri electrice care se vor cumpăra şi se vor distribui fermierilor, vor fi puse la dispoziţia lor, vine cu o soluţie de sanctuar, o soluţie de zonă special amenajată pentru relocări şi pentru exemplare care nu mai pot trăi în natură, aşa cum ar trebui să trăiască toate exemplarele de urs brun şi vine cu această soluţie complexă: este primul proiect care înglobează mai multe soluţii pentru diverse probleme”, a arătat Tánczos.
Ministrul a subliniat că nimic nu este mai important decât viaţa umană, iar acesta este motiv pentru care a fost promovată ordonanţa de urgenţă care permite intervenţia în cazul în care urşii vin în intravilanul localităţilor, punctând faptul că în acest an s-au înregistrat peste 4.400 de apeluri la 112, care semnalează prezenţa urşilor în preajma localităţilor.
„Nu am spus şi nu spun niciodată că este soluţia perfectă: este soluţia pe care am propus-o după lungi dezbateri, după lungi analize şi vine în urma acelor apeluri la 112 care arată disperarea cetăţenilor. Ieri am primit de la STS ultimele cifre: în 2021 suntem la peste 4.400 de apeluri 112 pe atacuri de urs, prezenţă de urs în localităţi sau în afara localităţii. În comparaţie, acum cinci ani vorbeam de 263, dacă nu mă înşeală memoria, de apeluri 112 generate de prezenţa ursului în localităţi. Fără doar şi poate, evoluţia acestui fenomen arată o agravare a situaţiei”, a mai spus Tánczos Barna.
Proiectul intitulat „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” este finanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020, având o valoare de 53,5 milioane de lei, iar în cadrul acestuia urşii care trăiesc în România vor fi număraţi prin metoda ştiinţifică bazată pe probe ADN.
Obiectivul principal al proiectului este estimarea genetică a populaţiei de urşi bruni din Carpaţii României, dar vor fi puse în practică şi alte măsuri prin care va putea fi implementat Planul Naţional de Acţiune pentru conservarea speciei de urs brun din ţara noastră.
Pe lângă monitorizarea şi estimarea genetică a populaţiei de urs brun, proiectul prevede atât înfiinţarea unui complex pentru îngrijirea, reabilitarea şi protecţia acestei specii, cât şi achiziţia şi instalarea unor sisteme de protecţie, respectiv a peste o mie de garduri electrice pentru fermieri.
De asemenea, va fi realizată şi o campanie naţională de educare şi informare a populaţiei, care va creşte gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la ecologia şi managementul acestei specii, pentru a preveni confictele om-urs.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor este lider de proiect şi are ca parteneri: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva (RNP), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură Marin Drăcea (ICAS) şi Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt Braşov, urmând a fi implicaţi şi experţi internaţionali.
Implementarea proiectului va fi realizată până la finalul anului 2023.
AGERPRES
