25 martie 2018. O zi așteptată cu nerăbdare și emoție de zeci de mii de români cu inimi unioniste, printre care și câțiva covăsneni și brașoveni care își propuseseră încă de anul trecut să participe la Marea Adunare Centenară de la Chișinău, pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România! Și au reușit, pentru că prea mult și-au dorit. A fost prima manifestaţie aniversară și cea mai importantă din acest an. Nu s-a făcut pod de flori peste Prut, dar s-a decis: să se înfăptuiască unirea până la iarnă prin semnarea unui act ce cuprinde un plan de acțiuni, care vizează unirea cu România – Proclamația Marii Adunări Centenare din 25 Martie 2018.
Evenimentul organizat de „ACȚIUNEA 2012” , „TINERII MOLDOVEI”, „ODIP”, „BUN”-ul și liderii lor- tinerii George Simion, Ion Leașcenco, Vlad Bilețchi și alți susținători ai Platformei unioniste, la fel de tineri. O tânără generație care a scris cu demnitate, perseverență, răbdare, hotărâre și multă implicare o veritabilă pagină de istorie care a adunat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, zeci de mii de oameni veniți și de o parte și de cealaltă a Prutului să sărbătorească Centenarul Unirii Basarabiei cu România, dar și să susțină un ideal. Cel votat și lăsat nouă moștenire, un act de unire prin care se declara în 1918:
„În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama ei România.”
Ar fi fost copleșitor să fim martorii unui act așa măreț, dar ne-am bucurat la fel de mult să putem fi prezenți și să-l sărbătorim. Am vibrat până în adâncuri când după intonarea imnului Republicii Moldova, „Deșteaptă-te române” a fost pe buzele și în sufletele tuturor. O emoție puternică o oferea imaginea sutelor de steaguri tricolore fluturate în văzduh. Mulțimea care scanda când „Jos hotarul de la Prut”, când „Unirea face puterea”, „România n-a avut graniță la Prut!” ori „Unire! Unire! Unire!”. Tineri, bătrâni cu însemne tricolore pe față, pe umeri, pe mâini, în mâini…lăcrimând îmbrățișați pentru că se regăseau, indiferent că era vorba despre cei veniți de la sate și se găseau cu cei de la oraș, ori cu cei veniți aproape din toate județele României. Cu mulți dintre ei ne-am întâlnit și noi bucuroși că împărtășim același ideal. Fără un ideal comun, ești ca frunza-n vânt. Idealul luminează calea. Înfrumusețează! Îți dă acea doză de nebunie să te arunci cu ochii închiși în spini și să te simți ca între petale de trandafiri; să cazi și să te ridici de cîte ori este nevoie să spui prezent! Nu-i ușor! Nu-i destinat oricui! Dar e divin!
Să lupți pentru un ideal comun este și o responsabilitate pe care trebuie să ți-o asumi pentru că implici o masă de oameni care cred. Mesajele unioniste de pe scena amplasată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, au făcut mulțimea să scandeze în nenumărate rânduri la unison „Unire! Unire!”. Cu greu voi putea uita acest cuvânt după ce l-am auzit strigat de zeci de mii de oameni, după ce mi s-a confirmat că 130 de localități din Republica Moldova au semnat pentru unirea cu România. Voința poporului ar trebui să fie respectată și abia apoi să se găsească soluții care să rezolve problemele apărute în acest context.
Desigur, sunt mulți împotrivă, mulți indeciși, mulți care se tem de schimbările care vor apărea în urma unirii. În întâmpinarea acestora, George Simion a răspuns cu o declarație într-o emisiune la Realitatea.tv, care trebuie să fie cunoscută:
„Oamenii se tem că vor rămâne fără capitală, fără simboluri. Cine a spus că Chişinăul nu va putea să rămână o capitală a Republicii Moldova sau să fie păstrat Parlamentul de la Chişinău? Viitorul stat ar putea să se numească România şi Moldova”. Tot în acea emisiune, liderul unioniștilor a subliniat faptul că în condiţiile actuale, Unirea nu trebuie să se facă pe criterii etnice. „Cred că trebuie să ne axăm pe economie, justiţie şi învăţământ. Oamenii vor să trăiască mai bine, iar România este mai atractivă din acest punct de vedere. Orice pensionar sărac din Republica Moldova şi-ar dori o pensie ca în România. Trebuie să explicăm oamenilor acest lucru”.
Mesaje cu mare încărcătură emoțională, dar și de impact au fost rostite în fața mulțimii adunate la Chișinău, în 25 Martie 2018. Voi reda o parte dintre ele pentru a transmite și starea de însuflețire a vorbitorilor care cu siguranță se va simți dincolo de cuvinte.
„Frați și surori români! (…) Oameni buni, a venit timpul să trecem Prutul liber, fără vamă și fără grăniceri. Așa cum Berlinul a dat jos zidul care îl despărțea, așa și noi să eliminăm bariera de la Prut. În 1918, Sfatul Țării a votat Unirea. În 1939 ne-au dezbinat și de atunci avem o rană care sângerează. Nu se va prinde niciodată până nu se va face Unirea. Unire, frați români!” – Dorin Chirtoacă.
„Trăiesc astăzi un sentiment profund de mândrie pentru dumneavoastră, pentru acești tineri care au știut să ne unească! (…) Este o rușine că în Parlamentul de la Chișinău nu s-a putut organiza o adunare dedicată Centenarului. (…) Avem un ideal comun și acest ideal este revenirea la patria-mamă. (…) Vrem reunirea în an centenar”- Maria Ciobanu.
Emoționat, dar hotărât, George Simion, președintele Platformei Unioniste Acțiunea 2012, a declarat: „Basarabenii ne-au dat iar o lecție de demnitate, ca la 1918, și au ieșit în număr atât de mare să ceară reântregirea națională. Așteptăm ca Parlamentul României să ofere un răspuns pe măsură dorinței de Reunire exprimate de populația de peste Prut”.
Intervenția ex-președintelui României, Traian Băsescu, a stârnit un val de simpatie și ropote de aplauze: „Bine v-am găsit, dragi români! Suntem în Piața Marii Adunări Naționale! Foarte mulți, în România, nu știu de ce această piață se numește așa. Le spunem acum: În 1989, românii din Republica Moldova au dat bătălia pentru limba română. Mii de români din Republica Moldova au cerut ca limba română să le fie limbă de stat. (..) Le cerem parlamentelor de la Chișinău și București, ca în anul Centenarului să facă încă o dată unirea! (…) Mulți spun că le este greu, dar 100 de ani în urmă nu a fost greu? (…) Este o chestiune de demnitate națională, reântregirea țării! (…) Moldovenii sunt cetățeni ai României! Unirea este cea de care are nevoie şi România şi Republica Moldova! Nu există alt drum pentru restabilirea demnităţii poporului român, decât reântregirea ţării”.
Multe momente înălțătoare, de mare încărcătură spirituală au fost în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău. Multe nici nu se pot reda, rămân acolo ca niște oglinzi în care te privești și vezi cât ești de neputincios în fața durerii, când vezi cum unora, alții le decid soarta.
Atracția evenimentului pentru mulți dintre cei veniți a fost statuia lui Ștefan cel Mare, un monument istoric închinat domnitorului moldovean, amplasat în fața parcului cu același nume. A fost un adevărat pelerinaj care le-a dat emoții organizatorilor care au trimis un tânăr să ne cheme înapoi în piață. Pentru că inexplicabil, nu ne mai puteam desprinde de energia creată în jurul ei, de parcă însuși Ștefan și-ar fi dorit să ne unească acolo lângă el. Fiecare grup dorea să plece măcar cu o fotografie făcută la statuia Marelui Domnitor. A fost locul unde am putut sta de vorbă cu câțiva localnici care ne-au povestit despre starea lor de suflet. Mesaje emoționante din care am ales un mesaj emblematic pentru această zi, a unui profesor, și mesajul unui student pentru tinerii moldoveni.
„Eu iubesc Țara Românească, pamântul românesc și vreau ca nedreptatea atâta de mult plânsă de părinții noștri, de noi, să se termine odată și odată (…) și chem conducera românească să întreprindă pași energici în acest sens. Pentru că ei au libertatea, noi nu avem libertatea pentru că suntem strânși de ambasada rusească, și de Rusia, dar România poate să o facă. Și Dragnea ar trebui să anunțe această treabă, ca să facă unirea. Asta e un act de curaj și de adevăr pe care l-o visat Ștefan…Pentru asta trebuie să se alieze la valorile sufletului lui Ștefan, să facem unirea cât mai grabnic. Trebuie să reparăm această greșeală istorică!” – prof. Valeriu din Rădeni, raionul Călărași. Cu vocea tremurândă și lacrimi în ochi mi-a povestit. Nu pot să vă spun ce furtună sufletească provoacă blândețea acestor cuvinte ascultate pe viu. Câtă durere transmit ochii care vor, dar nu pot să spună mai multe. Rămân ca niște icoane vii…
Un student la Ascor Basarabia a transmis un mesaj pentru tinerii moldoveni: „Tinerilor moldoveni le spun că după unirea cu România o să aibă posibilitatea să învețe în Uniunea Europeană, de a traversa liber hotarele fără a sta la vamă câte trei ore, când plecăm la frații noștri de peste Prut, uneori chiar și mai mult” (…) „O să avem libertatea de a călători în munții Carpați și la Marea Neagră, și la Dunăre, și în toată frumusețea pe care noi am avut-o și de care am fost deposedați” a completat o profesoară care era cu grupul de la Ascor.
Multe sunt de făcut. Multe nu-s nici drepte, nici corecte și la noi, și în lume. Uitându-mă adânc în ochii celor cu care am povestit, mi-am amintit de o frază a poetului Grigore Vieru, rostită într-o vizită la noi în țară: „Românii din Covasna și Harghita se înțeleg cu cei din Basarabia din priviri. Ei au experiența istorică cu ungurii, noi pe cea cu rușii”.
Câtă dreptatea are. Duminică, 25 martie 2018, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, nu a trebuit să vorbim prea multe, pentru că inimile au fost cele care ne-au condus și au bătut în același cuget, în același simț.
A fost o zi de mare însemnătate națională. O zi istorică în care s-au prins în horă, pentru unitate, mii de români de pe cele două maluri ale Prutului. O zi tricoloră pentru care, într-un târziu, am dat fuga la catedrala ortodoxă „Nașterea Domnului” din apropierea pieții, să mulțumim Domnului și Maicii Domnului care ne-au ajutat să înfruntăm și vremea și vremurile care ne-au fost aproape potrivnice. Vremea cu nesfârșitele ei zăpezi care erau gata gata să ne blocheze drumurile, vremurile cu zvonurile propagandei rusești menite să ne oprească din drum. Cu toate acestea, noi, cei 12 români din județele Covasna și Brașov, ne-am făcut o cruce mare și am plecat hotărâți la drum. Am plecat ca să petrecem, cum frumos a scris pe pagina sa de facebook, Cosmin Iosub, tânărul cu tricolorul din Sfântu Gheorghe, cel care s-a ocupat de deplasarea noastră în Republica Moldova și căruia îi muțumim pentru efortul depus ca acest vis al lui, al nostru, să se împlinească.
„Acum 100 de ani, s-a trăit pentru libertate și pentru un ideal, au luptat până când au stat toți la masă. Au creat o Românie frumoasă pe care mai apoi, goana după material a distrus-o. Din păcate, în prezent, trebuia să curgă „lapte și miere” pe Prut, dar curge durerea, curg lacrimile celor ce au luptat pentru înfăptuirea Unirii de la 1918. Lipsa de interes în rândul populației e mare, nimeni nu realizează ce pierdem. E ca și cum azi e ziua ta, dar plângi că sora ta e plecată departe pentru bani. Asta e țara noastră, sora ei e plecată, dar noi nu plângem după ea, noi plîngem că nu avem bani de tort să petrecem.”-Cosmin Iosub.
Activitatea unioniștilor nu se nu se încheie aici. Agenda lor este plină în Anul Centenar și continuă cu un plan de acțiuni pentru anul 2018, care vizează Unirea Basarabiei cu România. Consultarea publică din municipiul Chișinău pe tema Unirii, între 1 și 14 aprilie, conferință internațională în Parlamentul European, evenimente de anvergură la Alba Iulia, Iași, precum și în alte orașe românești, sunt principalele acțiuni aflate pe agenda unioniștilor în Anul Centenar, căci „Numai perseverenţa duce la izbîndă. ”– Balzac.
Mihaela Aionesei – Târgu Secuiesc
