Pe 21 noiembrie credincioşii sărbătoresc Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în amintirea momentului în care părinţii Ioachim şi Ana au dus-o pe fiica lor, Maria, de numai trei ani pentru prima oară la Templu. În popor acest eveniment se mai numeşte Ovidenie, termen ce provin din slavonă, cu semnificaţia de „Intrare”.
Marele preot Zaharia a întâmpinat cu drag copila, a luat-o sub protecţia-i spirituală şi apoi vreme de 12 ani s-a îngrijit de instruirea ei. Este interesant de menționat că în momentul în care prelatul a ieşit pe trepte în întâmpinarea celor trei, s-a produs un semn divin: o străluminare, atrăgând atenţia asupra făpturii inocente ce va avea peste ani un rol excepţional pentru întreaga Creştinătate.
Luând-o de mână, preotul Zaharia a dus-o pe Maria într-o odaie specială a impozantului lăcaş de cult, unde era permis accesul doar o dată pe an. A binecuvântat-o, spunând: „Tu eşti cea în care Dumnezeu şi-a proslăvit numele Său între iudei şi va descoperi mântuirea pe care a pregătit-o poporului”. Copila a petrecut o perioadă destul de lungă de timp în Templu, studiind împreună cu alte fecioare datinele, însuşindu-şi scripturile, ţinând post şi rugându-se la Dumnezeu. Se mai spune că Îngerul Gavriil a vegheat-o îndeaproape, povăţuind-o mereu de bine.
Unii săteni consideră Ovidenia ca pe o zi magică. Există credinţa că acum se deschid Cerurile şi cei neprihăniţi sunt ocrotiţi, putând întelege graiul jivinelor. Această zi cade mereu în Postul Crăciunului, fiind respectată cu sfinţenie, deoarece tradiţia spune că numai aşa va exista belşug în gospodărie, oamenii vor fi sănătoşi, animalele din bătătură şi păsările domestice se vor înmulţi, iar recolta va fi bună în anul ce urmează.
În această zi specială, copiii îndrumaţi de părinţii care ţin la tradiţii, aşează într-un vas cu apă o crenguţă sau mai multe de măr. Dacă sunt păstrate în condiţiii optime, la căldură şi lumină, aceste mlădiţe vor înflori în Ajun de Sărbătoarea Naşterii Domnului, putând fi luate la colindat.
De aici vine explicaţia faptului că în colindele românesti se evocă în plină iarnă florile dalbe de măr, ca simbol al purităţii.
Pe 21 noiembrie, de ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, ca o Sărbătoare a Luminii, cum spuneam, credincioşii merg la lăcaşele de cult şi iau parte la Slujbă, apoi aprind lumânări. Se dă de pomană în amintirea celor ce au murit fără lumânare la căpâtai din diferite pricini (accidente, evenimente tragice în voiajuri, boală şi singurătate etc), ca şi pentru persoanale decedate în întuneric. Există credinţa că măcar în acest fel vor avea şi ei în mod simbolic parte de lumină pe lumea cealaltă.
De ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică credincioşii au dezlegare la peşte.
Horia C. Deliu
