În urmă cu un secol, la 8 decembrie 1921, spectacolul „Lohengrin” de Richard Wagner, montat de regizorul Adalbert Markowski, dirijor fiind George Enescu, inaugura Opera Română din Bucureşti (azi Opera Naţională din Bucureşti). La 1 aprilie 1921, avusese loc instituţionalizarea acesteia, printr-un decret guvernamental care îl avea printre semnatari pe ministrul Culturii din acea vreme, poetul Octavian Goga, notează https://operanb.ro/.
De-a lungul anilor, teatrul liric românesc a fost marcat de o serie de momente importante. Astfel, la 1/13 iunie 1836, elevii Şcolii de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice din Bucureşti au susţinut primul spectacol de operă în limba română, cu „Semiramida”, de Gioacchino Rossini. La 8/20 mai 1885, trupa română de operă a Teatrului Naţional din Bucureşti, alcătuită din iniţiativa şi sub conducerea lui George Stephănescu (1843-1925), a dat primul spectacol în limba română cu opera „Linda de Chamounix”, de Gaetano Donizetti, conform volumului „Istoria României în date” (2003).
La 4 septembrie 1919, a fost înfiinţată la Bucureşti, Societatea „Opera, artiştii asociaţi”, care, la 22 septembrie acelaşi an, a luat numele de Societatea lirică română „Opera” şi care a stat la baza Operei Române de Stat (1 aprilie 1921). Primul director al acesteia a fost Scarlat Cocărăscu, iar debutul a avut loc la 17 martie 1920, în localul Teatrului Naţional, cu spectacolul ”Aida”.
În seara zilei de 21 octombrie 1924, balerinii Operei Naţionale Bucureşti prezentau primul lor spectacol de balet integral, „Coppélia” de Léo Delibes, în coregrafia lui Anton Romanowski, care ulterior s-a stabilit în România şi a pus bazele primei companii de balet. Prima maestră de balet a companiei bucureştene a fost Floria Capsali, a cărei activitate a început în 1938. Ea a reorganizat trupa de balet şi a promovat tinerii interpreţi în rolurile principale, arată site-ul oficial al Operei Naţionale din Bucureşti.
În 1953, cu prilejul Festivalului Mondial al Tineretului şi Studenţilor, autorităţile statului au construit o nouă clădire destinată Operei, situată între Calea Plevnei şi Biserica Sfântul Elefterie. „Înfiinţată încă din anul 1885, compania lirică română din Bucureşti, devenită teatru de stat în 1921, nu a avut, până în seara de 9 ianuarie 1954, un sediu conform cerinţelor genurilor de spectacol pe care le desfăşura. Până la acea dată, teatrul liric de pe malurile Dâmboviţei avusese statutul de chiriaş, printre spaţiile care îi găzduiau spectacolele numărându-se Teatrul Naţional de pe Calea Victoriei (distrus de bombardamentele din august 1944), teatru cu care adesea lupta pentru spaţiul de spectacol şi de repetiţii (iar uneori împărţea costumele şi decorurile), Teatrul Liric (fosta sală Leon Popescu) din Piaţa Walter Mărăcineanu, distrus de cutremurul din 1940, Teatrul Regina Maria, pe cheiul Dâmboviţei, în zona podului Mihai Vodă (astăzi demolate)”, se menţiona într-un comunicat al Operei Naţionale Bucureşti prilejuit de aniversarea, la 9 ianuarie 2014, a 60 de ani de la inaugurarea clădirii.
La 9 ianuarie 1954, a avut loc spectacolul de gală cu opera ”Dama de pică” de Piotr Ilici Ceaikovski, urmat de o a doua reprezentaţie (pentru publicul larg), în 12 ianuarie. Spectacolul l-a avut la pupitrul dirijoral pe maestrul Egizio Massini, regizor fiind Vladimir G. Ciukov. La 10 ianuarie 1954, balerinii Operei prezentau şi ei primul lor spectacol în noul sediu, cu ”Coppélia” de Léo Delibes, în coregrafia lui Anton Romanovski şi Oleg Danovski şi scenografia semnată de M. Rubinger şi Mac Constantinescu. În pragul deschiderii stagiunii 1953-1954, sub directoratul dirijorului Constantin Silvestri, trupa lirică bucureşteană era alcătuită din 73 de solişti de operă angajaţi, corpul de balet având 96 de dansatori, corul – 96 de artişti lirici, iar orchestra – 99 de artişti instrumentişti.
De-a lungul timpului s-au afirmat pe scena Operei Naţionale Bucureşti nume strălucite de cântăreţi, dirijori, balerini, scenografi şi regizori. Dintre cântăreţii români de operă care s-au afirmat inclusiv pe cele mai mari scene ale lumii amintim: Elena Cernei, Magda Ianculescu, Ion Buzea, Viorica Cortez, Ileana Cotrubaş, Octav Enigărescu, Arta Florescu, Nicolae Herlea, Dan Iordăchescu, Marina Krilovici, Iolanda Mărculescu, Victoria Bezetti, Valentin Teodorian, Cornel Stavru, Octavian Naghiu, Teodora Lucaciu, David Ohanesian, Zenaida Pally, Iulia Buciuceanu, Lella Cincu, Ion Piso, Ladislau Konya, Maria Slătinaru Nistor, Ludovic Spiess, Eugenia Moldoveanu, Eduard Tumagian, Constantin Gabor, Vasile Martinoiu, Silvia Voinea ş.a. În domeniul baletului, printre cele mai celebre nume figurează Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Sergiu Ştefanschi, Magdalena Popa, Ileana Iliescu, Elena Dacian, Marinel Ştefănescu, Ioan Tugearu ş.a.
La 8 decembrie 2021, în contextul celebrării Centenarului Operei Naţionale Bucureşti – 100 de ani de la instituţionalizare, este programat spectacolul centenar – „Lohengrin” de Richard Wagner, în regia lui Silviu Purcărete, cu o distribuţie de renume internaţional, potrivit https://uzp.org.ro/. AGERPRES/(Documentare – Ruxandra Bratu, Irina Andreea Cristea; editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.operanb.ro
