La începutul lunii lui Florar în anii precedenți de…„normalitate sanitară” a vieții noastre, prestigioasa instituție de cultură care a fost și rămâne Filarmonica din Brașov își aniversa o cifră impresionantă de la înființarea sa. Anul acesta se împlinesc nu mai puțin de 142 de ani de la acel moment memorabil.
Dacă până acum aveau loc evenimente festive pentru a marca acest eveniment, concerte simfonice extraordinare cu invitați de marcă, de data aceasta vom cinsti amintita Sărbătoare într-un mod original în…spațiul virtual. Dar ea va fi omagiată, deopotrivă, și în sufletele melomanilor.
Așadar, „La Mulți Ani” Filarmonica Brașov! Felicitări minunați muzicieni!
Orchestra Simfonică în concert la Sala ”Patria” înainte de…pandemie
Istoric
La începutul secolului XIX lua fiinţă „Societatea muzicală vocal-instrumentală” condusă de Samuel Abraham, atestată în jurul anului 1820. Acelaşi Samuel Abraham construise în 1794 prima Sală de spectacole la Braşov cu numele „Reduta”, care s-a menținut până în zilele noastre cu renovările succesive de rigoare.
Asociaţiile culturale făurite de comunităţile etnice ale vechiului burg transilvan cultivau în primul rând muzica lor naţională, conlucrând într-un climat de înţelegere şi competiţie artistică exemplară. Primele formaţii profesioniste de muzică au fost fanfarele diferitelor regimente, iar Primăria a finanţat o Orchestră orăşenească al cărei prim statut datează încă din anul 1814. Capela oraşului a constituit baza întregii vieţi muzicale braşovene până în anul 1935. Majoritatea instrumentiştilor acestor formaţii profesioniste proveneau din Boemia, Austria și Germania. Pe lângă o şcoală muzicală şi interpretativă deosebit de dezvoltată, ei aduceau în Braşov şi suflul marilor centre muzicale Viena şi Lipsca.
În mediile burgheze şi intelectuale educaţia muzicală instrumentală ia amploare, şi funcţia socială a muzicii creează nevoia de asociere. Astfel apar în a doua jumătate a secolului XIX diferite organizaţii muzicale, care la îndemnul lui Anton Brandner (dirijor al Capelei orăşeneşti din anul 1869) s-au unit în „Reuniunea muzicală”. Iubitorii de muzică, anume profesori, medici, jurişti, comercianţi, administratori etc. au sprijinit moral şi material naşterea „Societatea filarmonică braşoveană”. La primul său concert s-a prezentat în data de 6 mai 1878 Uvertura la opera „Flautul fermecat” de Mozart şi Simfonia a VI-a de Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei entități culturale locale. Acest concert a constituit de fapt inaugurarea Stagiunilor permanente pe care Filarmonica Braşov le continuă şi astăzi…
Locul de desfăşurare a manifestărilor muzicale în Braşovul secolului XIX erau sălile de festivităţi, precum actuala clădire a Liceului de muzică, unde a concertat în anul 1848 Johann Strauss, ori clădirea Şcolii de Arte (din prezent), unde au evoluat în septembrie 1879 violonistul Johann Joachim, acompaniat la pian de Johannes Brahms.
Vechea incintă „Reduta” a fost reconstruită în anul 1894 cu destinaţia de Sală de concerte („Konzerthaus”). Presa vremii sublinia excelenta acustică a sălii, motiv pentru care aici vor avea loc concertele simfonice până după Primul Război Mondial. După anul 1918 intră în circuitul concertelor simfonice şi noua sală de mari dimensiuni a Cinematografului „Appolo” , având două rânduri de balcoane.
În deceniile III şi IV s-au ținut concerte şi în frumoasa aulă dotată cu orgă a noului Gimnaziu „Johannes Honterus”. Dar cea mai mare sală de concerte din Braşov a fost construită în anul 1909 prin contribuţia populaţiei, cu ocazia festivităţilor semicentenarului Asociaţiei Corale Bărbăteşti, o construcție de tip hală făcută din lemn cu o capacitate de… 2.500 locuri (!), care din păcate nu a rezistat în timp, căzând pradă incendiilor.
De-a lungul anilor, pe podiumul şi la pupitrul Orchestrei Societăţii filarmonice braşovene s-au perindat dirijori, solişti, compozitori, personalităţi de excepţie care au susţinut şi o intensă activitate pedagogică.
Activitatea lui Anton Brandner, între anii 1878 şi 1900 s-a caracterizat prin strădania sa de organizare a repertoriului de concert după model vienez. An de an a inclus tot mai multe lucrări simfonice care au contribuit la ridicarea nivelului muzical al orchestrei şi publicului braşovean, realizând aproape integral simfoniile de Beethoven, uverturile de Brahms, lucrări de Mendelssohn-Bartholdy, Schumann, Schubert. În această perioadă concertează, la Braşov, solişti valoroşi ca Felix Popper, Geza Zichy, Dimitrie Popovici ş.a. şi se ridică prima pleiadă de solişti braşoveni: pianiştii Rudolf Lassel, Louise Lurtz, Else şi Grete Krummel, violoniştii Max Krause, Eduard Lobel, Irene von Brennerberg, Ella Hesshelmer, violoncelistul Karl Klein şi clarinetistul Wenzel Janota.
După moartea lui Anton Brandner în anul 1900, postul de dirijor îl câştigă prin concurs prim-violonistul Capelei orăşeneşti, Max Krause, originar din Leipzig, care va rămâne la pupitrul orchestrei până în anul 1917. Sub conducerea sa repertoriul se diversifică, viaţa de concert se amplifică, Orchestra reuşind să execute pagini dificile din literatura romantică: Wagner, Brahms, Berlioz şi chiar Richard Strauss. În 1907, un eveniment deosebit l-a constituit prezentarea în primă audiţie la Braşov a Recviem-ului de Johannes Brahms. Solişti şi formaţii de talie europeană dau tot mai mare strălucire stagiunilor Societăţii filarmonice. Astfel concertează la Braşov Ernst von Dohnany, Emil von Sauer, Bronislaw Hubermann, Cvartetul din Bruxelles, Orchestra de cameră din München şi Orchestra din Leipzig, iar dintre soliştii braşoveni trebuie amintiți pianiştii Adolf Weiss, Paul Richter, Selma Honigberger, violoniştii Max Krause, Egon Dietzmann, Olga Coulin, Franz Croupa, soprană Selma Hackmuller.
Ultimii doi ani ai Primului Război Mondial vor întrerupe această activitate frenetică, reluându-se abia în anul 1919 când braşoveanul Paul Richter este ales dirijor al Orchestrei Societăţii. Activitatea sa neobosită de compozitor, pianist şi dirijor (1919 – 1935) va revigora în scurt timp viaţa muzicală braşoveană. În aceşti 16 ani de directorat Paul Richter invită la Braşov nume consemnate azi în paginile de istorie a muzicii, precum Richard Strauss (1921), Felix von Weingartner (1923), George Enescu (1923, 1928, 1930), Edwin Fischer.
Paralel cu concertele simfonice şi vocal-simfonice, Emil Honigberger organizează prima stagiune de Muzică de Cameră în cadrul societăţii „Neue Zielgesellschaft”, iar Viktor Bickerich inaugurează în anul 1924 ciclul de Concerte estivale de muzică sacră, la Biserica Neagră.
Paralel cu activitatea Societăţii Filarmonice din Braşov, în anul 1941 Dinu Niculescu şi un grup de muzicieni români înfiinţează ”Societatea Filarmonică Română” care la data de 2 februarie 1945 devine Asociaţia „Filarmonica Română din Braşov” având preşedinte pe Tiberiu Brediceanu şi ca dirijor pe Dinu Niculescu. O parte din instrumentiştii Societăţii filarmonice desfiinţate se vor integra în noua Asociaţie, creându-se astfel baza viitoarei Filarmonici de Stat.
Gânduri la Aniversare
Ieri am primit un interesant și emoționant Comentariu despre Aniversarea a 142 de ani de activitate concertistică semnat de Alexandra Grancea, P.R. al amintitei instituții, colaboratoarea noastră de specialitate.Vi-l prezentăm în cele ce urmează:
…Când vorbim despre Filarmonică vorbim despre act artistic, când vorbim despre act artistic, implicit, vorbim despre artiști și scenă. De fapt, vorbim despre un proces continuu de manifestare artistică , o activitate care prin însăși natura ei, construiește și contribuie la formarea și dezvoltarea umană a comunității și chiar a societății. Cum reușește să facă acest lucru? Simplu…Prin sensibilizarea celor mai fine instincte formate din a trăi, a simți și a înțelege.
Fapt pricinuit de situația pandemiei, anul acesta, a fost singura dată când Filarmonica a avut ușile închise la Aniversare. Dar asta nu înseamnă că nu a fost prezentă. Sărbătoarea ei a fost mai trăită și mai simțită acum, tocmai datorită faptului că lipsește ca manifestare din peisaj.
Aniversarea din 2020 reprezintă un moment unic în viața artistică a Filarmonicii Brașov. Și, cu dorința de a nu lăsa de izbeliste acest moment de însemnătate marcantă pentru viața culturală și pentru istoria Brașovului, dar și cu datoria continuității unei ștafete seculare, artiștii au realizat un moment artistic de acasă, montat într-un mesaj emoționant și transmis publicului din pagina de facebook a instituției.
Demult, în vremuri de plină manifestare a creativității, orchestra era mândria (pe care nu mulți o aveau) unei Cetăți. Și nici astăzi nu sunt mulți care să aibă o Orchestră Simfonică recunoscută și apreciată în întreaga lume. Uitându-ne în urmă, vedem programe conturate, o stagiune care urma să se desfășoare aparent normal, fără incidente, cu programe stabilite, artiști invitați, cu repetiții, cu public, și mai ales, cu concertele cu sala plină! Dar, cine să se fi așteptat la asta??
Și, ca un far în întuneric, pe întreg parcursul acestei perioade, Filarmonica Brașov, prin campania #muzicadăputere, și-a propus să alunge deznădejdea, spaima, uneori chiar neîncrederea și dincolo de toate, tristețea. Pentru că indiferent dacă ești meloman sau nu, dacă vii sau nu la concerte, te mândrești când știi că Filarmonica te reprezintă.
Prin însăși valoarea actului artistic! Poate vă întrebați de ce am numit-o metaforic Ambasador Cultural?
Pentru că acesta este, în esență, rolul ei. Acela de a aduce oamenii împreună. Acum, ce-i drept în variantă online. Și dacă ar fi să analizăm ce înseamnă un Ambasador, ce face, cum lucrează el și ce răspunderi are…putem s-o facem. Un lucru însă este cert: Printre primele filarmonici din Europa, emblematică pentru avangarda culturală europeană care a influențat cultura mondială, în spiritul și forma culturii occidentale europene, Filarmonica Brașov, cu o istorie de 142 de ani a demonstrat că poate fi, indiferent de timp și spațiu unul dintre ambasadorii de referință ai Brașovului recunoscuți pe plan internațional.
Maestrul violoncelist Anton Niculescu, managerul Filarmonicii brașovene și gazetarul Horia C. Deliu, la Aniversarea precedent a Filarmonicii bralovene
Filarmonica… comunică! Dacă vreți, puteți să nu fiți în acord cu asta, dar are abilități de comunicare fantastice. Fără cuvinte. Prin însăși actul artistic! Însă mesajul ajunge direct în sufletul și inima omului!
Și nu în ultimul rând, cultivă spiritul inovator și dezvoltă creativitatea. Multidirecțional, chiar! În forma cea mai diplomatică și de bună înțelegere promovează valorile și identitatea Brașovului, oferind iubire ce se revarsă pe calea rezonanței și a frecvențelor.
În această perioadă, artiștii Filarmonicii au fost văzuți și ascultați online de un număr impresionant de spectatori prezenți în sala virtuală. Filarmonica a călătorit prin transmiterea LIVE a concertelor în mediul virtual, dincolo de orice granițe. Și Brașovul a fost aplaudat!
Pentru că oamenii au primit cu sufletul deschis aceste momente. Este hrana inimii lor. Pentru că tot ei, oamenii, au nevoie să simtă emoția și trăirea în formă frumoasă, autentică!
Începând din 18 martie 2020 Filarmonica Brașov vine „online” în fiecare joi (zi tradițională de concert) în casele melomanilor
Situția gravă pricinuită de apariția și răspîndirea rapidă a coronavirsului și în țara noastră – o provocare la adresa umanității ce a căpătat dimensiune planetară – a impus luarea a tot felul de măsuri de protecție. Printre ele și sistarea manifestărilor culturale, a spectacolelor de teatru, opera, balet, concertelor, recitalurilor, vernisaje, vizitarea muzeelor etc., spectatorii fiind rugați să rămână acasă pe cât posibil. În această atmosferă de autoprotecție generalizată, absolut necesară pentru a depăși momentele dificile prin care trecem, apar felurite inițiative salutare pentru derularea unor evenimente artistice alternative. În atari condiții ideal este spațiul virtual, așa că printre primele entități din domeniul cultural care au venit cu idei concrete se numără Filarmonica Brașov.
Prestigioasa instituție de artă din orașul de la poalele Tâmpei a inițiat o Campanie de solidaritate sub genericul „Muzica – emoția vie ce ne unește!” Decizia de a transmite Concerte Simfonice înregistrate în ziua obișnuită de concert, exprimă gândurile de solidaritate ale muzicienilor, de bunătate și de compasiune cu tot ce se întâmplă acum în lume. Traversăm o perioadă cu care nu ne-am mai confruntat și reacționăm diferit. Dar muzica, actul artistic a ținut oamenii împreună, emoțional au fost mult mai aproape unii de alții, mult mai uniți.
De aceea Filarmonica braloveană i-a invitat să fie alături cât mai mulți prieteni în Campania de solidaritate impotriva Covid 19. Este necesar să fim solidari, să ne sprijinim și să ne încurajam!
Horia C.Deliu
Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail