Afis ”Centenarul femeilor din arta romaneasca”
Între acțiunile culturale dedicate Zilei de 8 Martie programate în zona noastră se înscrie și vernisajul Expoziției „Centenarul femeilor din arta românească”, manifestare plastică de excepție ce va fi găzduită de Muzeul Artă din Braşov, aflat pe b-dul. Eroilor nr. 21 (chiar lângă Hotel „Capitol”), vernisajul urmând a avea loc astăzi la ora 17.00
Expoziția „Centenarul femeilor din arta românească”
De la vechiul nostru colaborator, Radu Popica (întorsurean de baștină, după cum îl arată și numele), șef de Serviciu la importanta instituție de cultură amintită, am aflat că la Muzeul de Artă Braşov are loc joi, 8 Martie – când se sărbătorește Ziua Internațională a Femeii – deschiderea oficială a Expoziţiei „Centenarul femeilor din arta românească”, care va putea fi admirată până pe data de 27 mai 2018. Curatori sunt criticul Cosmin Nasui, de la PostModernism Museum, și istoricul de artă Radu Popica, din partea unității gazdă. La vernisaj vor participa senior curatorul Cosmin Nasui, precum şi a colecţionarii George Șerban şi Puiu Patzelt. Printre entitățile media invitate la eveniment se numără și cotidianul „Mesagerul de Covasna”, publicație în paginile căreia au apărut în anii din urmă numeroase relatări despre manifestările organízate de Muzeul de Artă din municipiul de sub Tâmpa,
Trebuie spus că Expoziţia de față a fost deschisă mai întâi la Muzeul Naţional „Brukenthal” din Sibiu. Latura inedită a expoziției o reprezintă prezentarea, ca index și ca arhivă digitală, a peste… o mie de artiste plastice din România, unele mai puțin cunoscute și care nu au beneficiat încă de recuperare și reevaluare istorică. Lucrările fac parte din colecția Muzeului de Artă Brașov, Colecțiile Ileana Sbârcea-Mureșanu, George Șerban, Lugojanu, Puiu Patzelt, Nasui Collection & Gallery.
Lucrări valoroase
În cele ce urmeză vă prezentăm, stimați cititori, câteva gânduri, opinii, puncte de vedere ale organizatorilor. Iată mai întâi ce a declarat Radu Popica, curator și istoric de artă: „Muzeul nostru a cercetat şi prezentat publicului vreme de un deceniu evoluţia centrului artistic zonal, care a inclus, firește, şi contribuţia artistelor plastice, o prezenţă constantă în cadrul expoziţiilor temporare organizate între anii 2008-2018. Este vorba de „Arta brașoveană interbelică”; „Arta brașoveană postbelică 1945-1989. Repere din colecția Muzeului de Artă Brașov”; „Expoziţia retrospectivă Elena Popea (1879-1941)”; „Elena Mureşianu – Omul şi artistul”.
În cadrul actualei expoziţii o secţiune este dedicată artistelor a căror activitate a fost legată de frumosul oraș de sub Tâmpa. Ne referim la Elena Popea, Olga Branişte, Margarete Depner, Elena Mureşianu, Miklós Margit, Emilia Apostolescu, Zina Blanuţă, Viorica Ardeleanu-Kovács, Angela Bocu, Veronica Bodea-Tatulea, Doina Liliana Dănescu, Gizella Deregán, Zoica Gavrilescu, Alexandrina Gheție, Ana Hadiac, Irina Lukász, Mihaela Modâlcă, Maria Neguș, Marcela Rădulescu, Ileana Sbârcea-Mureșan, Suzanne Schunn, Aurelia Stoie Mărgineanu, Luminiţa Gliga, Teodora Pica.”
Iată și punctual de vedere al lui Cosmin Nasui, curator și istoric de artă: În secolul XXI avem de-a face cu o schimbare de paradigmă a istoria artei (post-colonialiste, post-imperialiste, post Război Rece etc.): de la înțelegerea acesteia ca o disciplină autonomă, ca o succesiune de stiluri și estetici, cu ierarhii de artiști grupați în funcție de genialitate și celebritate, la perspectiva complexă de înțelegere istorică a fenomenelor culturale, politice și sociologice. Datorită acestei înțelegeri antropologice sunt recuperate fenomene culturale, identități și producții artistice, (uneori uitate ori considerate periferice), care prin această perspectivă devin cel puțin la fel relevante, atât datorită particularității lor geografice, culturale, sociologice cât și ca fenomene culturale de propagare cantitativă sau diversitate culturală.
Unul dintre aceste fenomene artistice intens recuperate global este cel al creațiilor artistelor. Putem spune că arta românească a fost și este incomplet înțeleasă fără recuperarea sistematică, prin cercetări, publicații dar mai ales expuneri permanente în muzee, a prezențelor artistelor femei – de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până în prezent.”
Proiect compus
Mai trebuie precizat că manifestarea expozițională sub genericul „Centenarul femeilor din arta românească” reprezintă un Proiect compus, constând din expoziție-cercetare, dezbatere, masă rotundă și publicație, produs de PostModernism Museum.
Expoziția-cercetare „Centenarul femeilor din arta românească” este alcătuită din lucrări de artă originale, artefacte, arhivă digitală, o serie de infogr
Muzeul de Artă Brașov
afice care prezintă subtemele cercetării și două proiecții video: una care cuprinde o generoasă selecție de interviuri video cu artiste contemporane și o alta care derulează o amplă arhivă de imagini cu opere de artă realizate de artiste femei în perioada Centenarului. Expoziția include lucrări de artă de la peste șaizeci de artiste: Cecilia Cuțescu-Storck (1879-1969), Lia Szasz (1928-2006), Schunn Suzanne (n. 1929), Verona Bucur-Bălaş, Gabriela Florescu (n. 1919), Ambrosi Marianne, Mimi Şaraga-Maxy (1923-2006), Micaela Eleutheriade (1900-1982), Rodica Maniu (1890-1958), Elena Greculesi (1928-2016), Georgeta Năpăruș (1930-1997), Wanda Sachelarie Vladimirescu (1916-2008), Lucia Demetriade Bălăcescu (1895-1979), Ana Asdurova-Ciucurencu (1903 – 1972), Ileana Cojan (n. 1920), Vasiliu Chintilă Simona (1928-2009), Tia Peltz (1923-1999), Gabriela Radu, Zina Blanuţă (1913-1998), Veronica Bodea-Tatulea (n. 1947), Gizella Deregán (n. 1889), Alexandrina Gheţie (1935-2005), Aurelia Stoie Mărgineanu (n. 1940), Elena Mureşianu (1864-1924), Doina Liliana Dănescu (n. 1945), Emilia Apostolescu (1927-2016), Elena Popea (1879-1941), Olga Branişte (1906 -1954), Lukász Irina (1902 -1985), Angela Bocu (n. 1943), Mihaela Modâlcă (n. 1963), Marcela Rădulescu (n. 1942), Maria Neguş (n. 1948), Viorica Ardeleanu-Kovács (n. 1939), Zoica Gavrilescu (1913-1977), Luminiţa Gliga (n. 1975), Teodora Pica (n. 1964), Adelheid Goosch (n. 1929), Margarete Depner (1885-1970), Miklós Margit (1923-1995), Ileana Sbârcea-Mureșanu (n. 1941), Lili Pancu (1908-2006), Paula Ribariu (1938), Georgeta Arămescu Anderson (1910-1994), Medi Wechsler Dinu (1909-2016), Hedda Sterne (1910-2011), Sofia Uzum (1911-1988), Ana Iliuț (1913-1991), Florica Cordescu (1913-1965), Elvira Micoș (1914-2014), Puia Hortensia Masichevici (1917-2010), Lidia Mihăescu (1918), Ligia Macovei (1916-1998), Alma Redlinger (1924-2017), Iulia Oniță (1923-1987), Eva Cerbu (1924-2008), Clarette Wachtel (1926-2011), Geta Brătescu (n. 1926), Cornelia Dăneț (1929-2015), Xenia Eraclide Vreme (1930-2007), Anamaria Smigelschi (1938), Doina Simionescu (1947-2016), Marilena Murariu (1954), Marilena Preda Sânc (1955) și interviuri video de la artiste contemporane: Casia Csehi, Marilena Murariu, Aurora Kiraly, Ioana Sisea, Alina Marinescu, Bianca Mann, Cristina Joia, Otilia Cadar, Carmen Acsinte, Zamfira Bîrzu, Iuliana Vîlsan, Cristina Russu, Lea Rasovszky, Ioana Ciocan, Cristina Dragomir, Mirela Trăistaru, Loredana Brumă, Mihaela Vezentan, Patricia Teodorescu, Ana Cătălina Gubandru, Marilena Preda-Sânc, Raluca Ilaria Demetrescu.
Publicația „Centenarul femeilor din arta românească” a apărut la editura PostModernism Museum și alătură studiile unor autori cunoscuți din domeniu, precum Adrian Buga, Alin Ciupală, Marian Constantin, Iulia Mesea, Cosmin Nasui, Cristian Vasile, Victor Sămărtinean, de asemenea, un studiu inedit de Yvonne Hasan (1925-2016), acompaniate de reproduceri ale lucrărilor de artă realizate de artiste.
Să mai adăugăm că publicația conține un index de peste 1.000 de nume de artiste și o secțiune de bibliografie.
Program de vizitare
Precizăm în încheiere că programul de vizitare al expoziției este marți-duminică între orele 9.00-17.00 (până în data de 31 martie), iar apoi de la 10.00 la 18.00 (din 1 aprilie), luni fiind închis.
Horia C. Deliu
