Imagini ale satelor din judeţul Covasna, ocupaţiile, portul popular şi tradiţiile românilor din zonă, precum şi personalităţi născute în această parte de ţară au fost prezentate marţi în cadrul unei expoziţii deschise la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, în contextul manifestărilor dedicate „Anului omagial al satului românesc”.
Vernisajul a fost urmat de colocviul cu tema „Specificul identitar al satelor din judeţul Covasna”, în cadrul căruia cercetători, muzeografi, arhivişti, preoţi şi profesori au prezentat lucrări şi cercetări ştiinţifice privind trecutul, prezentul şi viitorul satelor din judeţ, precum şi tendinţele demografice din mediul rural.
„Avem nevoie să cunoaştem trecutul satelor noastre cu tot ce au însemnat ele în devenire istorică a românilor, în general, şi a românilor din această parte de ţară şi, în acelaşi timp, să trecem în revistă problemele, provocările cu care se confruntă satul astăzi şi, de ce nu, să identificăm întâi aspecte care pot fi generalizate şi să desprindem nişte direcţii de acţiune, nişte căi de urmat, pentru că, deşi există această atmosferă pesimistă de multe ori despre viitorul satului românesc, în general şi a satului în această parte de ţară, eu cred că nu este totul pierdut. Satul nu şi-a epuizat resursele sale, în primul rând cele naturale şi dacă vom şti să le menţinem pe cele umane acasă şi să revină de unde sunt plecate înapoi acasă, putem să privim oarecum liniştiţi în legătură cu viitorul copiilor şi nepoţilor noştri. (…) Avem restanţe foarte mari la cunoaşterea trecutului nostru. Am avut intelectuali de seamă născuţi în această parte de ţară, instituţii care au rezistat cu brio unor momente dramatice ale istoriei, am avut făuritori, fără a folosi cuvinte mari, de istorie şi cultură românească aici, exemple de urmat pentru ceea ce trebuie să facem, ce avem de făcut pe viitor”, a declarat pentru AGERPRES directorul ştiinţific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita al Academiei Române, dr. Ioan Lăcătuşu.
În lucrarea prezentată în cadrul colocviului, acesta s-a referit la provocările comunităţii româneşti din judeţul Covasna, care se confruntă cu o scădere numerică pronunţată în mediul rural, menţionând că este nevoie de strategii şi sprijin din partea autorităţilor pentru stoparea migraţiei, declinului demografic şi depopulării satelor.
„Am semnalat faptul că una din marile provocări ale populaţiei româneşti din această parte de ţară o constituie scăderea sporului natural. (…) Avem un spor natural mai mic decât al concetăţenilor maghiari, la care se adaugă migraţia masivă. (…) Nu putem trece cu vederea un fenomen cu totul deosebit şi dramatic, şi anume, scăderea numărului populaţiei româneşti în sate. Avem 30 de sate care în 1910 aveau peste 100 de locuitori români şi astăzi mai au doar câţiva. Deci, iată că în timpul României Mari, în timpul ultimului secol de la Marea Unire, pe de o parte a crescut populaţia românească în oraşele principale, dar a scăzut dramatic, atât în Covasna, cât şi în Harghita, în localităţile din mediul rural. (…) În asemenea condiţii, sunt şanse puţine de a se întreţine instituţiile de bază, cum ar fi şcoala. (…) Trebuie să vedem ce e de făcut. Aşa cum sublinia Înaltpreasfinţitul Ioan, fostul arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei, actualul Mitropolit al Banatului, la simpozionul de la Izvorul Mureşului, fără o strategie pe termen lung de asigurare a dezvoltării economice şi sociale a zonei şi fără a susţine cultura românească din zonă, nu avem perspective de supravieţuire în această parte de ţară multietnică şi pluriconfesională, în care românii sunt numeric minoritari”, a mai spus dr. Ioan Lăcătuşu.
Acesta a precizat că acţiunea, organizată de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, se înscrie atât în cadrul manifestărilor dedicate Anului omagial al satului românesc, proclamat de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cât şi în şirul manifestărilor organizate cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Zilei Naţionale a României.
AGERPRES
