Am  primit un bilet din partea unui student din grupul Alexandrei Bicicai, pe care era scrisă întrebarea: De ce Mântuitorul Hristos a rostit cuvintele Eu n-am venit în lume să aduc pace, ci dezbinare! I-am răspuns vitând din „Omilii la Matei”, omilia 35, pag. 430-431: „Domnul spune: N-am venit să aduc pace pe pământ! Atunci pentru ce le-a poruncit ucenicilor să spună pace în fiecare casă. În care vor intra, pentru ce şi îngerii spuneau la naştere: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, pentru ce toţi profeţii au binevestit pacea?

*

Pentru că atunci mai cu seamă este pace, când se taie ce este bolnav, când este îndepărtat ceea ce dă naştere la răzvrătire. Că aşa este cu putinţă să se unească cerul cu pământul! Şi doctorul tot aşa salvează restul trupului, când taie partea care nu se poate vindeca. Nu întotdeauna „înţelegerea” este un lucru bun, pentru că şi hoţii se înţeleg între ei. Războiul nu este o urmare a voinţei lui Hristos, ci a voinţei oamenilor. Hristos voieşte ca toţi oamenii să se unească în credinţă, dar pentru că se despart unii de alţii, ia naştere războiul.

*

Şi totuşi Dumnezeu a spus: „N-am venit să aduc pace”! Prin aceste cuvinte Domnul îi mângâie pe ucenicii Săi, spunându-la: „Să nu socotiţi că voi sunteţi pricina dezbinării dintre oameni; Eu sunt Cel ce fac aceasta, pentru că sufletul oamenilor e aşa! Nu vă tulburaţi că lucrurile se întâmplă împotriva aşteptărilor voastre. Aceasta-i voinţa Mea. Nu vă tulburaţi dacă pământul este plin de războaie şi de intrigi. Când va fi dat la o parte ceea ce-i mai rău, atunci cerul se va uni cu ceea ce-i mai bun”. Nu cred că eu mai pot adăuga ceva. Să fim, deci, cu luare aminte!

*

Ce simbolizează „coliva” a mai fost una din întrebările la care încerc să dau un răspuns. În crezul ortodox, mai ales în slujbele pentru cei morţi este folosită coliva. Pentru prima dată aflăm despre colivă în secolul al IV-lea, în relatarea aghiografică legată de minunea Sfântului Mucenic Teodor Tiron. În timpul domniei împăratului Iulian Apostatul (361-363), aceste a ordonat să se stropească cu sângele animalelor sacrificate idolilor toate produsele vândute în Constantinopol, pentru a întina astfel prima săptămână din Postul Mare al creştinilor.

*

Sfântul Mucenic Teodor s-a arătat arhiepiscopului de atunci, Sfântul Eudoxie (360-369), descoperindu-i planul împăratului şi l-a sfătuit să fiarbă grăunţele de grâu (coliva) şi să le distribuie locuitorilor Constantinopolului pentru ca aceştia să nu meargă să cumpere nimic de la piaţă. Aşa au fost izbăviţi de întinarea idolatriei  creştinii din Constantinopol. Minunea Sfântului Teodor Tiron legată de colivă are o adâncă însemnătate. Coliva, prin mulţimea boabelor de grâu, reprezintă întâi de toate unitatea tuturor creştinilor, prin credinţă şi dragoste. Iar faptul că ea se face din grâu fiert înseamnă călirea credincioşilor în focul ispitelor, mai ales în timpul postului. Este o ofrandă ce se aduce pentru sufletul celor adormiţi la zilele orânduite de Biserică întru pomenirea lor şi o expresie materială a credinţei în nemurire şi înviere.

*

Mântuitorul nostru Iisus Hristos a înfăţişat bobul de grâu ca simbol al învierii trupurilor celor adormiţi. După cum bobul de grâu ca să încolţească  şi să aducă roadă trebuie să se îngroape mai întâi în pământ, tot aşa şi trupul omenesc mai întâi se îngroapă pentru ca să învieze apoi întru nesctricăciune la a doua venire a Domnului. Coliva mai are o semnificaţie profundă şi tainică: boabele de grâu, care sunt laolaltă, simbolizează Biserica lui Hristos şi pe membrii ei, vii şi adormiţi, care se găsesc împreună în rugăciune.

Preot Ioan Tămaș Delavâlcele

 

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail