Ultimii doi ani de zile marcați de restricțiile impuse în perioada stării de urgență, precum și-n perioada stării de alertă au afectat marea majoritate a domeniilor de activitate. Dintre acestea, însă, Cultura este cea care i-a afectat atât pe artiști dar, în egală măsură, și pe participanții care nu au mai avut posibilitatea să își adape sufletele din frumusețea și energia pe care Arta, sub orice formă, o oferă, în condițiile în care actele de cultură nu s-au mai desfășurat deloc, în mare parte, sau au avut loc cu posibilitatea unei participări foarte reduse a publicului.
După cum bine știm, cultura ne unește, ne dezvoltă și ne-ar putea aduce din nou împreună, începând din primăvara acestui an, după această perioadă nefastă pe care am traversat-o cu toții, și care sperăm că se încheie curând.
Dacă vorbim despre CULTURA din Întorsura Buzăului, cu toții știm ce activități frumoase au fost organizate aici, înainte de pandemie, cu participarea a sute de persoane- artiști, localnici, și persoane venite din localități ale județului Covasna, Brașov, și nu numai.
Ar fi de ajuns să amintim de Balul Portului Popular desfășurat la sfârșit de ianuarie, care a crescut de la an la an și-a adunat laolaltă sute de localnici dornici să ducă mai departe frumusețea cântecului, dansului și portului popular românesc, și de Festivalul „Ciobănașul” care a fi ajuns la a 50-a ediție, în acest an, dacă s-ar fi putut organiza și-n ultima duminică a lunii august din primul an de pandemie.
Optimiști din fire și știind că soarele răsare după orice furtună, am ales să stăm de vorbă depre planurile privind proiecte culturale din acest an, cu domnul Costică Oltean, directorul Casei de Cultură din orașul Întorsura Buzăului.
Domnule Oltean, cum arată planurile pe anul 2022 în ceea ce privește evenimentele culturale la Întorsura Buzăului? Ce urmează să se întâmple în această direcție?
Sperăm că situația se va mai relaxa puțin în ceea ce privește restricțiile pandemice și vom putea realiza proiectele propuse.
După cum știți, la nivel de oraș avem câteva festivaluri mari cum ar fi Festivalul „Ciobănașul” care ajunge la a 49-a ediție, anul acesta. Sigur că mai avem și Festivalul Ouălor Roșii care s-a ținut anul trecut și sper să reușim și anul acesta să îl organizăm, în treia zi de Paște. Este un festival de renume care ajunge, iată, la a 18-a ediție care cuprinde un concurs de ouă încondeiate, împreună cu o parte religioasă, și un spectacol de folclor. A fost o mare bucurie pentru noi că, în anul 2020, după ce am fost nominalizați, cu acest festival, la categoria Evenimente culturale în cadrul Galei Visit Covasna organizată de Asociația de Dezvoltate a Turismului în județul Covasna, am obținut Locul III pe baza voturilor primite din partea celor ce au apreciat calitatea Festivalul Ouălor Roșii. Bucuria a fost cu atât mai mare cu cât Locul II a revenit Asociației ASTRA- Despărțământul Covasna-Harghita pentru spectacolul „Glasul Unirii în inima României” organizat cu prilejul Zilei Naționale a României, în cadrul căruia și Ansamblul „Cununa Carpaților” din Întorsura Buzăului a urcat pe scenă.
Mai avem în plan, totodată, să organizăm a 2-a ediție a Întorsura Fest, un festival de muzică ușoară pentru tineret care a fost foarte bine primit, anul trecut, de tinerii din Zona Buzaielor și nu numai.
Ce noutăți ne puteți spune despre Ansamblul „Cununa Carpaților” al cărui instructor sunteți?
Din fericire, noi nu ne-am oprit din activitate și-am repetat constant cu cele 15 perechi de dansatori care fac parte din ansamblu.
O mare realizare pentru „Cununa Carpaților” este faptul că în anul 2020 am primit o finanțare în valoare de 50.000 de euro prin Direcția de Strategii Guvernamentale din cadrul Secretariatului General al Guvernului, pentru un proiect depus de Asociația „Cununa Carpaților” ce a avut ca obiect achiziționarea de costume populare. Drept urmare, în prezent avem exact ceea ce trebuie ca ținută de scenă, adică 3 rânduri de costume populare, inclusiv cojoace și încălțămintea adecvată pentru cele 12 perechi de tineri, respectiv: costume specifice Zonei Buzaielor; costume pentru dansuri de Someș și costume de Oaș, toate cusute manual de o societate din Bistrița Năsăud.
În ce privește participarea la spectacole în afara județului, ce planuri aveți?
După cum bine știți, noi avem și soliști vocali dar și un taraf al Casei de Cultură, lucru ce ne permite să susținem oriunde un spectacol de cel puțin două ore sau și mai mult, doar cu programul nostru. La drept vorbind, deși ne dorim tare mult să urcăm pe cât mai multe scene, nu putem face planuri, încă.
Fiind la început de an în care restricțiile privind organizarea de evenimente culturale încă sunt în vigoare în țara noastră, dar și deplasările în străinătate împlică reguli ce trebuie respectate, până în prezent avem doar o invitație, deocamdată verbală, în Ungaria. De asemenea, sperăm să mergem cu spectacol și în Republica Moldova unde am fost invitați în toamna anului trecut, însă în ultima săptămână am fost opriți, și nu am mai putut pleca. Iar dacă viața noastră va reveni la normal, pe final de an așteptăm să fim invitați la televiziuni, așa cum s-a întâmplat în nenumărate rânduri înainte de pandemie, pentru a face parte cu cântecele și dansurile noastre, din programele de sărbători.
Cât de deschisă este comunitatea la activitățile pe care le desfășurați?
Oamenii sunt dornici de folclor și de tradiții și vin cu drag la evenimentele cu acest specific. Și tinerii ne-au dat semnalul, prin participarea la Festivalul Întorsura Fest, că pe lângă folclorul pe care îl îndrăgesc, au nevoie și de muzica specifică vârsei lor.
Înainte de Lăsata Secului, avem programată organizarea celei de a VII-a ediții a Balului Portului Popular, în data de 5 marie, dar nu știm dacă îl vom putea face. Este un obicei extraordinar de frumos în cadrul căruia sala Căminului Cultural de la Brădet este plină de oameni care vin îmbrăcați în costum național, cu bunătăți de-ale gurii aduse de acasă dar mai ales cu bucuria revederii cu prietenii alături de care, prin cântec și dans popular, duc tradiția mai departe. Ar fi minunat să îl putem face, dar momentan nu știm ce va mai fi cu pandemia.
Sunt evenimentele culturale și cultura un element de coeziune pentru comunitate?
Da, oamenii își doresc să iasă, să comunice, să se întâlnească cunii cu alții. Cu ocaziile acestea ducem și tradițiile mai departe. Din păcate, însă, cultura în România este pe ultimele locuri.
Tineretul este lăsat la voia întâmplării din punct de vedere cultural. Pentru ei sunt doar acele festivaluri zbuciumate, pe care le știm. Noi încercăm să îi atragem cât mai mult spre a cunoaște tradițiile, să nu le lăsăm să se piardă. Eu cel puțin încerc, prin Asociația Cununa Carpaților, să atrag câți mai mulți tineri. Avem cele 15 perechi pregătite oricând de spectacol, dar pe lângă ei mai sunt cel puțin încă 60 de persoane cu care lucrăm. Avem 3 grupe de tineret, grupa de începători, grupa de avasați și dansatorii experimentați. Chiar dacă poate nu toți vor ajunge să joace pe scenă, dorim să aibă cu toții aceste noțiuni de bază ale dansului. Nu le vor uita, se vor căsători și vor ști să se descurce la dans. Este un efort mare cu ei, dar mă bucur că încă mai găsim tineret pentru folclor, cu mare greu, dar încercăm cum putem să îi atragem, măcar o părticică dintre ei să treacă pe la Casa de Cultură să vadă ce însemnă scena și dansul popular.
Ce mesaj ați dori să transmiteti tinerilor, care poate nu sunt încă atât de conștienți de importanța tradițiilor?
Eu le-aș spune să fie mai atenți, să știe că nu doar telefonul și alte îndeletniciri ar putea să le fie folositoare. Să nu uite că avem tradiții extraordinar de frumoase și să încerce măcar câteva minute să se îndrepte spre folclor, să învețe să joace, să știe că a te distra însemnă mult mai mult, că au și tradițiile rostul lor. Să încerce să lase la o parte măcar pentru o oră, într-o zi, telefonul și celelalte, și să se îndrepte spre folclorul și traditiile noastre strămoșești.
Exceptând pandemia, există alte piedici cu care v-ați confruntat în organizarea evenimentelor culturale?
Vorbesc acum din postura de președinte al Asociației Cununa Carpatilor, prin care ne ocupăm de tineri, dar și din cea de director al Csei de Cultură Întorsura Buzăului. Până anul trecut aș fi spus că cea mai mare piedică erau costumele, pe care nu le aveam, dar după cum v-am spus anterior, această problemă s-a rezolvat mai frumos decât ne-am fi așteptat. Alte piedici nu prea avem, poate doar lipsa de interes față de cultură a celor de sus. Banii care se dau pentru organizări de evenimente culturale sunt foarte puțini, spre deloc. Fiecare primărie trebuie să se descurce din bugetul local, din fonduri proprii. Avem nevoie de dotări, de instrumente, sonorizări, ne descurcăm cu minimul posibil. La ora actuală noul primar este foarte atent și orientat spre acest domeniu, este receptiv. Deja ne-a ajutat mult și sunt convins că o va face în continuare. Acum se reabilitează Casa de Cultură și sunt convins că domnul primar ne va ajuta și cu sonorizarea.
Considerați că educația culturală și o mai mare atenție în această direcție ne-ar ajuta să evoluăm și să ne dezvoltăm ca popor?
Din nou ajung la aceleași cuvinte: tineretul ar trebui tot mai mult condus spre a vedea și a întelege ce înseamână folclorul românesc și tradițiile noastre. Da, într adevăr, dacă reușim să îndreptăm măcar o mică parte din tineretul nostru spre cultură, consider că pentru ei e o mare învățătură, li se deschid și alte orizonturi, iar pentru noi, toți, un mare câștig în a păstra și-a duce mai departe, prin tineri, ceea ce am moștenit de la bunii și străbunii noștri.
Alexandra Chirilaș
Maria Crețu-Graur
