Ziua de 12 august a reprezentat pentru întorsureni un moment de maximă implicare socială datorită (și din cauza) festivalului Ciobănașul. În acea zi, s-au făcut publice datele oficiale ale festivalului anual, iar afișul evenimentului a ridicat, alături de problemele politice cu care localnicii se confruntă în ultima perioadă, zeci de nemulțumiri în rândul întorsurenilor.
A 47-a ediție a festivalului folcloric Ciobănașul este cuprinsă în cadrul „Zilelor orașului Întorsura Buzăului”, care se vor desfășura la sfârșitul săptămânii viitoare, în perioada 31 august – 1 septembrie. Probabil cel mai vechi și important eveniment al întorsurenilor, festivalul se desfășoară sub atenta organizare a Casei de Cultură Întorsura Buzăului, Primăriei Întorsura Buzăului și a Asociației Cununa Carpaților, în zona Camping a micului oraș.
Ziua Tineretului, sâmbătă
Prima zi a festivalului este consacrată ca Ziua Tineretului. Festivalierii vor putea dansa pe ritmuri dance, pop, dar vor asculta și interpreți de muzică ușoară sau etno. Formațiile care vor concerta pe 31 august între orele 18-23 sunt: Riff (Sibiu), Kids Music Production (Brașov), Mike Zetter (București) și talentatul grup Vezuvius (Sfântu Gheorghe). Cei din urmă au concertat la Întorsura Buzăului și în trecut, încântând publicul festivalului Împreună, formații pentru viitor.
Solista trupei Vezuvius, Maria Andraș, ne-a vorbit cu o deosebită plăcere atât despre participarea lor la festivalul Ciobănașul, cât și despre neajunsurile cu care acest eveniment cultural este nevoit să defileze:
Ce înseamnă Ciobănașul pentru tine, Maria?
Huh, în primul rând, pentru mine, Festivalul Ciobanșul înseamnă emoție și trăire! În al doilea rând, a fost prima mea experiență pe scenă cu o trupă live. De aceea, nu o să uit niciodată sentimentele și emoțiile pe care le-am avut.
Festivalul Ciobanșul m-a făcut să realizez că asta trebuie să fac de acum încolo: să cânt și să împart muzica cu publicul! A fost o experiență genială pe care aș repeta-o de fiecare dată cu brațele deschise!
Trupa voastră a fost înființată de către domnul Dan Tohănean?
Nu. Trupa a fost fondată de către impresariatul Acoustic World, în anul 2014, dar în fiecare an colaborăm și cu domnul Dan Tohanean, el fiind colaborator foarte apropiat cu acest impresariat.
A câta oară este când participați la acest festival?
Este cam a treia oară când participăm la Ciobănașul.
De unde vin festivalierii? Publicul e din mai multe părți ale țării sau doar din Covasna?
Din câte știu eu, sunt mulți care vin și din alte orașe! Pe scenă apar diferite trupe cu stiluri distincte de muzică și de interpretare. De asemena, sunt invitate și trupe din Covasna.
Care crezi că sunt cele mai frumoase caracteristici ale Ciobănașului? Punctele sale forte.
În primul rând, faptul că vin foarte multe trupe faine. Ai ocazia să cunoști mulți oameni care sunt în domeniul muzical. Locul unde este organizat este unul pitoresc și frumos! Ești bine venit să îți expui talentul de fiecare dată. Pe lângă toate astea, e un loc mai mult decât potrivit să îți faci prieteni.
Și care sunt dezavantajele acestui festival? Ce s-ar putea îmbunătăți?
Consider că ar fi important să se promoveze mai mult.
Zi dedicată iubitorilor de muzică populară, duminică
Cea de-a doua zi a festivalului este dedicată iubitorilor de muzică populară. Aceștia sunt invitați să danseze pe acordurile cunoscuților interpreți Maria Loga, Alina Pinca, Ion Drăgan, Reli Sanda, a Ansamblului Folcloric Profesionist Doina Gorjului (Claudia Torop, Ion Ghițulescu și Giorgiana Bîrsac). Totodată, vor participa formații din diferite zone ale țării: Covasna, Brașov, Buzău, Prahova, Harghita, ansambluri de dans și corale din zona buzaielor.
Din nefericire, nu toată lumea vede într-o lumină la fel de bună Ciobănașul. La nici câteva minute după ce au fost făcute publice datele oficiale ale festivalului, zeci de comentarii au început să apară pe grupul de Facebook al orașului Întorsura Buzăului. Persoane indignate de modul în care se desfășoară această veche și frumoasă tradiție au ales sintagme precum „bâlci de festival”, „mici, alcool și capete sparte” pentru a descrie actualul Ciobănaș.
„E foarte bine că se face. E printre puținele lucruri care au mai rămas în picioare în zonă. Festivalul poate merită o locație mai bună, sponsori mai mulți și promovare mai puternică, dar privind în jur la cum se dărâmă tot, cum decădem, acest moment cultural trebuie să însemne semnalul că încă nu am renunțat la tot, nu am pus lacătul și nu am părăsit barca”, susține Bragheșiu George Alexandru, făcând, astfel, un apel la unitatea de care Întorsura Buzăului are neapărată nevoie în astfel de momente.
În aceeași notă răspunde și tânără Ana Maria Popica, dorind să salveze imaginea artiștilor ce vor evolua pe scena festivalului, spre a oferi publicului două zile de neuitat în care cultura și tradiția se împletesc: „Și aici ce treabă are programul artistic care se va desfășura cu oamenii, populația zonei care fac astfel de practici? Toată lumea blamează acest subiect de când mă știu, sunt multe lucruri care merg în „orașul ” nostru într-o manieră cât mai proastă posibil, dar eu zic că, totuși, este cazul să nu mai fim așa răutăcioși, să apreciem ce avem și, mai mult decât atât, să încercăm ca fiecare dintre noi să mai gândim și altfel.”
Modul în care a abordat problema și patosul pe care l-a pus în expunerea ei, ne-a determinat să îi acordăm mai multă atenție tinerei Ana Maria și să discutăm cu ea despre festivalul la care participă:
Am văzut comentariul tău dat pe grup și îl consider cel mai potrivit și pertinent pentru a face un apel la unitate și a-i determina pe întorsureni să lase ura și problemele politice în spate pentru a se bucura de acest eveniment. De câți ani participi la acest festival și cu ce te ocupi în viața de zi cu zi? Observ că faci parte din lumea artistică.
De la vârsta de 14 ani particip cu drag la festivalul Ciobanașul. Alături de corul Plai Întorsurean, de Ansamblul folcloric Mlădițe Românești și individual, cu multă plăcere. Am contribuit cu sufletul și, mai ales, cu inima, la programul artistic al festivalului.
Ne bucurăm nespus să vedem că o tânără este atât de implicată în desfășurarea festivalului, oferind momente artistice memorabile către un public ce este, din nefericire, dezamăgit de multe aspecte ale festivalului. Presupun că ai fost și în public, dar și pe scenă. Astfel, ești cea mai în măsură să comentezi problemele întâmpinate la festival, dar și aspectele sale pozitive. Ce ai întâlnit în rândul publicului? Ce stare ți-au oferit festivalierii? Dar pe scenă, alături de formațiile care au evoluat în cadrul spectacolului?
Personal, consider că în fiecare activitate de această complexitate există suișuri și coborâșuri… Organizatorii festivalului știu cu câte probleme te poți confrunta. Festivalul Ciobanașul mi-a oferit mie și, cred că și colegilor mei, șansa de a ne obișnui cu scena, de a avea curajul să le arătăm și consătenilor noștri munca noastră. Cu alte cuvinte, a fost printre primele experiențe artistice. Eu consider că este de datoria noastră să ducem mai departe acest festival și să îl privim așa cum trebuie.
Cu tristețe remarc că nu numai tinerii blamează festivalul Ciobănașul, ci și adulții. Poate că, în timp, Ciobănașul si-a pierdut din culoarea pe care o avea acum ceva vreme și poate că ar merita o atenție mult mai sporită, sunt de părerea aceasta. Păcat este, însă, faptul că oamenii frumoși ai locului, tinerii, adulții nemulțumiți de acest festival, nu vin cu propuneri, cu idei, cu un ajutor care să schimbe poate culoarea și forma întregului festival. Credeți că este usor să duci o responsabilitate de această talie cu o echipă restrânsă? Sunt sigură că organizatorii ar primi potențialii doritori cu brațele deschise. De asemenea, sunt sigură că idei sunt, însă… de ce să nu alegem calea mai ușoară? De ce să nu venim cu resurse de la cel mai mic, până la cel mai mare, când putem arunca în stânga și în dreapta cu reproșuri și tot felul de lucruri urâte? Încă mai cred că se pot face lucruri frumoase și la noi, deoarece cu toții primim ceea ce oferim.
Sunt sau nu întemeiate comentariile de pe grupul Întorsurii? Din câte am văzut, s-au atins subiecte sensibile și numeroși localnici au simțit nevoia să se exprime. Au dreptate? Nu au deloc? Sunt parțial adevărate lucrurile ce s-au spus?
Fiecare om are dreptul la opinie, fiecare dintre noi trăim și simțim într-un mod diferit viața și tot ce vine la pachet cu ea. S-au atins multe puncte sensiblie, este adevărat că orașul nostru are multe pierderi, multe lucruri ce trebuiesc bine planificate, fiind lăsate în voia sorții. Planul politic a reușit să dezbine ușor, ușor, comunitatea strânsă și prietenoasă.
Am vazut că mulți dintre cetățeni râvnesc la realizările primarilor gospodari din vecinătate. Da! Avem dovada că se poate, se poate face treabă într-o manieră frumoasă și bine gândită. Dar mă intreb eu, de ce să lăsăm nemulțumirile să ne strice omenia? De ce să nu punem și noi osul la treabă și să lăsăm răutatea asta pe care o emanăm cu înverșunare?
Eu sunt de acord cu toate lucrurile care se spun, dar nu pot să justific comportamentul și felul oamenilor de a trata problemele existente.
Părerile sunt împărțite, iar, la o primă lectură, pare că fiecare comentariu (pozitiv sau negativ) conține un strop de adevăr. Mai plăcut ar fi, însă, ca toate comentariile să fie pertinente și obiective. Ca locuitorii ce, poziționați geografic în această parte a țării, se luptă cu un leitmotiv al autonomiei, să nu arunce în mediul online jigniri, discriminări rasiale și alte expresii peiorative care încită la ură și, vrem sau nu să credem, influențează dezastruos buna desfășurare a festivalului din weekend-ul următor.
Un comentariu potrivit a venit din partea unei tinere absolvente a Liceului Teoretic Mircea Eliade. Alexandra Anghel a expus toate aspectele ce afectează buna desfășurare a festivalului, oferind o comparație demnă de apreciere:
Pe lângă programele artistice, unde celor care participă nu avem ce le reproșa, mai avem zeci de tarabe cu mici, bere, jocuri de bâlci, recuzită de parc de distracții, gunoi cât cuprinde, că nu încap în sacii legați de copaci (eu așa îmi amintesc din ultimii ani, să îmi fie cu iertare dacă mă înșel) și tot așa. Dacă aveți pretenții de mare festival, tradiție și mai știu eu ce, nu aduceți așa ceva ca, mai apoi, să nu vă convină că „lumea nu respectă munca celor de pe scenă”, care durează câteva ore pe lângă 2/3 zile de bâlci. Putem vedea în comparație festivalul de folk ce a avut loc în Vamă – organizarea a făcut diferența și publicul de la Ciobănașul sigur nu s-ar fi bucurat de ce era acolo (și nici măcar nu mă leg de muzică). Priviți exmplele pozitive și luați notițe!
Lecturând toate problemele întâmpinate de întorsureni, probleme ce au fost expuse mai mult sau mai puțin subiectiv, trasăm o concluzie de care sperăm că se va ține cont:
Emblema oricărui festival este conturată, în primul rând, de publicul acestuia. Lipsa de respect față de mediul înconjurător, de festivalieri și de localnicii ale căror case se află în apropierea zonei Camping nu are nicio legătură cu modul în care Ciobănașul este și a fost organizat. Nu organizatorii ne îndeamnă să poluăm locul, nu ei ne spun că trebuie să consumăm o cantitate nefirească de alcool pentru ca, mai apoi, să recurgem la violență fizică și verbală ce pune în pericol întregul public participant.
Nu ne putem lupta cu slaba promovare a evenimentului, cu bugetul redus al acestuia, cu veșnica pană de curent ce are loc la festival, cu cei care pun lacăte pe toaletele publice, dar ne putem lupta cu noi înșine când vine vorba de minima normă de respect pe care trebuie să o avem pentru frumoasa zonă în care trăim.
Adelina GHERASIM
