Fundația „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe va lansa, până la finalul acestui an, un audiobook (volum audio) despre instrumentele muzicale și importanța lor în folclorul românesc, muzical și coregrafic.
Volumul va fi realizat în cadrul unui proiect amplu, intitulat „Instrumente muzicale tradiționale românești”, derulat de către Fundația „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, și va cuprinde comunicări valoroase, susținute de personalități din domeniu, dar și demonstrații privind utilizarea unor instrumente muzicale tradiționale.
Proiectul s-a conturat cu timp în urmă, fiind, de fapt, o continuare a activităților Fundației – aceasta fiind o promotoare activă a culturii, tradițiilor și valorilor românești.
„Am dorit să facem o demonstrație a instrumentelor muzicale tradiționale, o continuitate a activităților pe care le-am mai avut, prin proiectul Instrumente muzicale tradiționale românești, derulat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, proiect ce a avut următorii parteneri: Centrul European de Studii Covasna-Harghita, SC. Afacov Consulting Group SRL, sponsori: Banca Transilvania, Transgat- Sort SRL și un alt sponsor care nu dorește să fie amintit, car care ne este alături de ani de zile!”- a declarat președinta Fundației „Mihai Viteazul”, prof. ing. Maria Peligrad.
Incursiune în fascinanta lume a instrumentelor muzicale tradiționale
Proiectul în cadrul căruia va fi realizat audiobook-ul a demarat în data de 18 septembrie, cu un eveniment amplu, ce a avut loc la sediul „AFACOV” – Sfântu Gheorghe, cuprinzând un colocviu, demonstrații instrumentale, prezentări de carte și momente artistice.
Colocviul cu care a fost deschis evenimentul s-a numit „Instrumente muzicale și importanța lor în folclorul românesc, muzical și coregrafic.”- și a fost moderat de dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, al Academiei Române.
„Într-adevăr, instrumentele muzicale tradiționale fac parte din zestrea poporului român. Ele sunt mijloace de expresie superioară, de expresie elevată, de înaltă expresie spirituală. Ele l-au însoțit pe țăranul român (…) în toată existența lui și în toate momentele.”- a subliniat dr. Constantin Secară, în deschiderea comunicării pe care a intitulat-o „Instrumente muzicale populare – funcții sociale și valori identitare”. Comunicarea a fost una de înaltă ținută, cuprinzând și momente audio, care au evidențiat aspectele prezentate.
În cadrul colocviului, un moment aparte a fost cel pregătit de prof. univ. dr. Ovidiu Papană, etnomuzicolog, personalitate recunoscută la nivel național și internațional, în domeniul studiului instrumentelor muzicale și care are o colecție impresionantă, de peste 400 de instrumente muzicale, nu doar românești, ci și din lume – din Europa, până în Extremul Orient, după cum a precizat și dr. Constantin Secară.
Prof. univ. dr. Ovidiu Papană a susținut comunicarea „Statutul particularizat al instrumentelor muzicale tradiționale, în raport cu instrumentele muzicale care au o identitate națională precisă” și a prezentat câteva dintre preocupările domniei sale și o parte a colecției domniei sale, instrumente muzicale pe care le-a adus, nu cu puțin efort, la Sfântu Gheorghe:
„(…) Bun venit în lumea mea! E o altă lume, o lume fără cuvinte, dar care spune foarte mult prin sunet. Cine are ochi să vadă, poate să vadă și mai ales, cine are urechi să asculte, e și mai bine! Să știți că nu a fost ușor ceea ce am făcut.”- a spus, în deschiderea comunicării sale, prof. univ. dr. Ovidiu Papană, lăsând, într-adevăr, să se deschidă în fața celor prezenți, pe parcursul prezentării domniei sale, însoțită de demonstrații, porțile unei lumi fascinante: lumea instrumentelor muzicale tradiționale, parte a comorii lăsate zestre de străbuni.
Și-a dedicat decenii promovării instrumentelor muzicale tradiționale, construirii de replici ale unor instrumente vechi și valoroase și pentru aducerea lor la locul binemeritat: în atenția iubitorilor de tradiție, folclor și valori românești. Așa a ajuns să aibă, astăzi, o colecție impresionantă, unică în România, cu valoare științifică deosebită.
„La ora actuală, este, din păcate, singura colecție de referință a țării. A fost greu. Cam 30 de ani am lucrat la treaba aceasta. De ce a fost greu? Pentru că, deja, o mare parte din instrumentele acestea nu mai sunt, sunt istorie. Au fost zeci de colaborări de-ale mele, pe la ciobani, pe coclauri, pe la instituții de cultură sau pe la tot soiul de festivaluri, ca să văd, să le revăd, din cărți. O mare parte din instrumentele acestea sunt replici făcute de mine. Pentru că nu mai sunt. La un moment dat, mergeam pe la unii ciobani cu instrumente deosebite și îi rugam să mi le dea, ca să le pun acolo unde trebuie. „Nu pot, că e de la taica!”; „- Bine, dar nepotul tău o să le arunce!”; „-Nu pot!”. Am luat camera, aparatul de fotografiat, am înregistrat și am făcut replica. Este aici. Dacă nu, nu mai era (…)!”- a spus prof. univ. dr. Ovidiu Papană, prezentând, rând pe rând, instrumente care mai de care mai interesante, din cuferele domniei sale: felurite fluiere, vioara cu goarnă, drâmba, țitera, și nu numai.
Colocviul a continuat cu prezentarea intitulată „Rolul instrumentelor muzicale în interpretarea jocurilor populare românești”, susținută de dr. Constantin – Cristian Mușa, etnocoreolog, cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, al Academiei Române.
Prof. univ. dr. Nicolae Bucur a vorbit, apoi, despre varietatea instrumentelor muzicale populare din Harghita, Alexandru-Vasile Gecse a vorbit despre fluier – mitologie și prezent, susținând și o demonstrație la fluier, iar rapsozii populari Lăcrămioara Pop și Ștefan Pop, au vorbit despre doba țărănească, încântând publicul cu demonstrații la dobă, fluier și voce.
Apoi, prof. Radu Iosif a prezentat observații privind traseul folosirii instrumentelor populare ca agrement, ca pasiune, către prezența lor în formații muzicale, prezentare, însoțită de demonstrații la fluier.
În finalul colocviului, dr. Ioan Lăcătușu a prezentat aspecte din viața muzicală din județul Treiscaune, în perioada interbelică, prezentare realizată de către domnia sa, împreună cu ing. Ciprian Hugianu.
Evenimentul a continuat cu prezentări de carte, dar și cu prezentarea suitei de dansuri pregătite de Ansamblul de dansuri „Ceata Opincuța”, din Sfântu Gheorghe, coordonator fiind Constantin Gheorghincă, ansamblu ce îl are ca instructor- coregraf pe Ion Gheorghe. Au evoluat, apoi, grupul „Mugurașii” din Zăbala și grupul „Fluierașii” din Dobârlău, ambele coordonate de Alexandru-Vasile Gecse, iar rapsozii populari Lăcrămioara și Ștefan Pop au prezentat un nou moment artistic.
Evenimentul a fost filmat integral. Pornind de la acele filmări, va fi realizat audiobook-ul. Proiectul nu se va finaliza aici, ci cuprinde și achiziționarea de instrumente muzicale pentru 15 școlari din grupul „Fluierașii din Dobârlău”.
Ana CIORICI COSTACHE
