În cultura română, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA, reprezintă o mândrie națională. Afirmația noastră are la bază ideea că din 1861, de la înființarea ei, până în 1950 (când a fost desființată de regimul comunist), toți marii cărturari ai Transilvaniei au fost membrii ai ASTREI.
Primul președinte al ASTREI din perioada 1861-1868, Sfântul Mitropolit Andrei Șaguna a fost conștient de extraordinara importanță a Asociațiunii, dar mai ales de vrednicia și statornicia astriștilor. Astfel în 1864, Șaguna, considera ASTRA ca fiind arma cea mai puternică de luptă a românilor din Ardeal. Adresându-se lui George Barițiu, marele Șaguna afirma: „Să nu lăsăm, domnule Barițiu, ca să apuie Asociațiunea noastră, să o susținem cu toate brațele, încât, dacă s-ar întâmpla să pierdem toate celelalte drepturi la care năzuim, să rămânem cu acest mijloc comun de cultură a limbii și a spiritelor. Zelul nostru pentru Asociațiune să nu scadă.” (Apud Prof.univ.dr. Dumitru Acu, Cuvântul președintelui Asociațiunii ASTRA la deschiderea celei de a 103-a Adunare Generală, în volumul Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna, coordonatori Dumitru Acu, Elena Macavei, Cătălina Gruian, Editura Asociațiunii Astra, Sibiu, 2010, p. 11-12)
Mitropolitul Nicolae Bălan, personalitate a Bisericii Ortodoxe Române, dar şi fruntaş al ASTREI, la Adunarea Generală a Astrei de la Sf. Gheorghe, din 13-14 septembrie 1931, a afirmat hotărât faptul că Astra „mână în mână cu biserica, a fost factorul principal,” dar este și în prezent, „garantul pentru menținerea sufletului românesc” (Teodor Ardelean, „Asociaţiunea ASTRA şi limba română”, Editura Asociaţiunii Astra, Sibiu, 2011, p. 30). Asemenea opinii ale unor importanți astriști se găsesc multe și semnificative în analele Asociațiunii.
ASTRA a fost reactivată în anul 1990, menținându-se sediul central la Sibiu, cu despărțăminte și cercuri tradiționale. În prezent, continuă bogata și îndelungata activitate pe aceeași traiectorie, cu manifestări și evenimente cultural-artistice și științifice de valoare, cu adunări generale de amploare, cu tipăriri de cărți și reviste etc.
Totuși, pentru perioada actuală, ASTRA are o sarcină mai grea. De ce? Explicația ne este oferită de acad. Alexandru Surdu care menționează că „acel entuziasm cultural-național” a fost pierdut, întrucât „cele cinci decenii de robie spirituală își spun cuvântul” (Acad. Alexandru Surdu, Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, ASTRA (1861-2011), în volumul „Despărțământul Central ASTRA Brașov, 1870-2011”, ediție îngrijită de Acad. Alexandru Surdu, Brașov, Editura Lux Libris, 2011, p. 11).
Desigur după aproape o jumătate de veac de neactivare, eforturile de a face ca ASTRA să fie ceea ce a fost pentru ardeleni, într-o perioadă grea a istoriei Transilvaniei, au fost uriașe – eforturi din partea conducerii centrale și a conducerii despărțămintelor. ASTRA de astăzi îi datorează mult președintelui actual, prof.univ.dr. Dumitru Acu, care a preluat conducea Asociațiunii la doi ani după reactivarea ei.
Președintele Asociațiunii, profesorul Dumitru Acu se dovedește a fi un foarte bun organizator, un mare patriot, ridicându-se la înălțimea înaintașilor. Prezent la evenimente organizate la nivel central ori în despărțăminte, președintele Dumitru Acu, în discursurile sau în alocuțiunile sale, nu uită niciodată de avuția lăsată moștenire de înaintași, accentuând faptul că noi, astriștii de astăzi, avem datoria de a-i cinsti și de a ne polariza energiile întru prosperarea cultural-națională a neamului.
Prin extinderea teritorială actuală a ASTREI și în alte provincii ale țării, cât și în afara granițelor (în Republica Moldova și în Ucraina), se poate constata și afirma clar că astăzi Asociațiunea înseamnă promovarea culturii, a limbii, a literaturii și a tradițiilor noastre românești, peste tot unde se află români. Se cuvine să nu uităm îndemnul Sfântului Mitropolit Andrei Șaguna: „Zelul nostru pentru Asociațiune să nu scadă.”
În cercetarea noastră ne-am propus să evidențiem publicațiile ASTREI actuale. Înainte de a ne opri îndelung asupra publicațiilor periodice ale despărțămintelor, se cuvine să enumerăm o serie de volume despre activitatea ASTREI, apărute la Editura Asociațiunii ASTRA din Sibiu: „Bicentenarul nașterii Mitropolitului Andrei Șaguna”, coordonatori Dumitru Acu, Elena Macavei, Cătălina Gruian, 2010; Elena Macavei, „Asociațiunea ASTRA și ctitoriile”, 2011; Dumitru Acu, „Asociațiunea ASTRA – 150 de ani – Repere cronologice (1861-2011)”, 2011; „Asociațiunea ASTRA REDIVIVA, Sesiunea internațională (2010; Năsăud), coordonator prof. Ioan Seni, 2012; Brândușa-Oana Niculescu, „Revista TRANSILVANIA – promotoare a culturii poporului român. Perioada George Barițiu (1868-1889)”, 2012; Elena Macavei, „Asociațiunea ASTRA și Academia Română”, 2013; „Florea Bogdan – Memorii (1876-1965)”, coordonatori Bogdan Grămescu și Marin Șara, 2014; Luminița Cornea, „Asociațiunea ASTRA întru iubire de suflet românesc”, 2015.
La acestea adăugăm volume apărute la edituri ale despărțămintelor. Astfel la Editura ASTRA Blaj, Despărțământul „Timotei Cipariu”, au fost tipărite, spre exemplu: „Biia, vatră de istorie și cultură – studiu monografic”, coordonator Ioan Sălcudean, 2004; „Dicționarul culturii și civilizației populare”, coordonator Silvia Pop, 2011. Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”, Iași, a editat de-a lungul anilor mai multe volume, dintre care menționăm: „Aproape de primăvară”, antologia Concursului Internațional de Creație „Veronica Micle”, 2015; Corneliu Filip, „Asociațiunea ASTRA și românii din jurul României”, 2016.
Alte volume despre ASTRA au apărut la alte edituri. Exemplificăm prin cărțile: Valer Moga, „ASTRA și societatea, 1918-1930”, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003; „Despărțământul Central ASTRA Brașov, 1870-2011”, coord. acad. Alexandru Surdu, Brașov, Editura Lux Libris, 2011; Ioan Roman, Rodica Roman, „ASTRA Bălan – 10 ani de activitate”, Galați, Editura Axis Libri, 2012; Marin Șara, „ASTRA reghineană – 140 de ani de la înființare”, Reghin, 2014; Lucian Giura, Dumitru Țepeluș, „Despărțământul Toplița al ASTREI”, Sibiu, Editura Techno Media, 2014; Ioan Seni, „ASTRA năsăudeană rediviva – 25 de ani”, vol. I, 1990-2014, Napoca Star, 2014; Chira Viorel, „Activitatea ASTREI în zona Munților Apuseni – Despărțământul Abrud”, Alba Iulia, Editura Altip, 2015. Desigur sunt doar o parte (cele pe care le deținem noi) din numeroasele apariții care promovează activitatea ASTREI și a astriștilor din întreaga țară.
În spaţiul publicisticii româneşti contemporane, publicaţiile periodice ale despărțămintelor ASTREI şi-au câştigat treptat un loc de primă importanţă. Cele care au acumulat deja o respectabilă experienţă, reflectată în numărul mare al anilor de apariţie, în conţinut, în numărul total al paginilor tipărite, în prezentarea de excepție etc. se detașează net de cele care sunt încă la început de drum. Chiar dacă pe parcursul anilor, s-a schimbat colectivul de redacţie, s-a micşorat sau s-a mărit numărul colaboratorilor ori numărul paginilor, revista s-a menţinut între publicaţiile ASTREI. Explicaţia menţinerii este, în general, rămânerea pe post, ca director, al preşedintelui Despărţământului ASTRA care editează revista respectivă. Înainte de a ne opri asupra publicațiilor astriste periodice, le enumerăm în ordinea vechimii lor: „Revista română” (Iași), „Astra blăjeană”, „Astra clujeană”, „Astra năsăudeană”, „ASTRA SABESIENSIS” (Sebeș Alba), „Astra reghineană”, „Astra dejeană”, „Astra Buzăul Ardelean”, „Astra Târnavelor” (Va urma).
Luminița CORNEA
