Șezătoare călătoare, la Tg. Secuiesc: „Dacă doriţi să auziţi freamătul din inimi, dibăcia mâinilor, cor îngeresc, întrebaţi vântul, el o să vă şoptească despre asta.”

„Zi istorică pentru comunitatea românească din orașul Târgu Secuiesc. Astăzi (sâmbătă-n.redacției)  a avut loc PRIMA ȘEZĂTOARE, prilej pentru suflete de-a se prinde cu mic cu mare în hora bucuriei de-a FI…

…Şi dacă am să uit de vatra părintească
cu motoceii prinși pe la fereastră
și umbre așteptându-mă în prag
mai lasă-mă în taină iertare să cerșesc
sătucule cu iz de Maică Sfântă
și-apoi pribeagă am să pornesc spre altă casă.”

Mihaela Aionesei

În  călătoria sa care a început  firav, cu ceva  timp în urmă, într-una din camerele casei din Zăbala a  inițiatoarei proiectului „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie” . . , Alexandra Pintrijel  Hagiu,  șezătoarea  „călătoare”   a poposit  sâmbătă seara, la Tg. Secuiesc, după ce anterior aceasta  trecuse pe  la Covasna și la Brețcu.      

Vestea  că  în orașul lor se va organiza, pentru prima dată, o șezătoare, a stârnit   emoție și bucurie  în sufletele  celor  ce  și-au zis că de la un așa eveniment  nu se poate lipsi.  Când am ajuns la sediul Incubatorului de afaceri din „orașul breslelor”, împreună cu Alexandra Pintrijel-Hagiu însoțită de „minunea” ei, Măriuca, și domnul Mihai Tîrnoveanu, președintele  Asociației „Calea Neamului”, în fața ochilor  ni s-a înfățișat  un  tablou  aproape identic  cu cel al vechilor șezători: oameni ai locului  dar și „vecini” sosiți din Brețcu și Covasna- copii, adulți și persoane mai în etate- îmbrăcați în costume populare (o mare parte dintre ei), lucrau de zor: unii  desenau (copiii), alții împleteau sau coseau la câte o piesă ce urmează să facă parte dintr-o iie de damă sau bărbătească. Zâmbetul și voia bună erau pe chipurile tuturor,  iar bucuria revederii  cu unii dintre cei cu care ne-am întâlnit nu cu mult timp în urmă, la șezătoarea de la Brețcu,  a fost una sinceră și caldă, ca între  frați ce așteptau  cu ardoare  acest  moment. 

Știm bine că preotul și dascălii  dintr-o comunitate au un rol important în viața de zi cu zi a fiecărei persoane, lucru care s-a dovedit a fi de mare actualitate și  sâmbătă seara, la Tg. Secuiesc,  unde părintele Ilie Vasile și doamnele învățătoare  Mihaela Raicea și Marieta Stângă  s-au  alăturat  Alexandrei Pintrijel-Hagiu în organizarea  acestei  întâlniri  de  suflet românesc.  Acolo ne-a întâmpinat și prietena noastră, poeta Mihaela Aionesei, care  a  adus de acasă  câteva  „comori”  din  „muzeul” ei  de suflet,  despre care ne-a spus: „Este bundița pe care a purtat-o bunicul la nuntă, apoi mama la dansurile populare (cred că are peste 80 de ani); costumul național a fost al meu, are aproape 40 de ani, l-a purtat și fiica mea, sper să apuc să-mi văd și nepoțica îmbrăcată cu el, iar  iia este un dar din partea unei prietene, are peste 65 de ani”.

„Când îmbrac costumul popular mă simt foarte mândră!”

La fel ca și șezătoarea ce a avut loc  la Brețcu, în luna octombrie a.c., organizarea șezătorii „călătoare” de la Tg. Secuiesc a avut, pe lângă scopul  principal de a-i învăța pe participanți să coase iie, un altul  la fel de importat și anume acela de a face proba costumelor populare pe care copiii  de la clasele cu predare în lb. română din localitate le vor primi în dar, la sfârșitul acestei luni, din partea Asociației „Calea Neamului” a cărui suflet neobosit este medicul brașovean Mihai Tîrnoveanu. 

Rând pe rând, cei peste 20 de copii prezenți la șezătoare „au trecut prin mâna” doamnei Reli Păvălucă, cea care alături de prietenele ei se ocupă de coaserea costumelor pentru fetele și băieții din Tg. Secuiesc, pentru ca de Ziua Națională a Românei  aceștia să poată  participa la manifestările și la spectacolul ce va avea loc, în frumoase straie tradiționale.   Bucuria din sufletul acestor copii nu poate fi redată în cuvinte,  dar sigur se vede în ochii lor (în poze).  

Despre Cristina (sau sigur Krisztina), o mogâldeață cu obrajii roșii ca bujorii, ce era tare mândră în costumul popular românesc  pe care l-a probat,  doamna  învățătoare Mihaela Raicea ne-a spus: „ A venit în clasa I-a  la mine,  și nu știa o boabă românește; părinții sunt de etnie maghiară iar mămica ei a dorit ca fetița să învețe românește.  Acuma rupe,  dar vine cu drag la școală la fel ca Peter sau Monika. Copiii nu fac nicio diferență,  se implică și părinții care nu au fost deranjați de faptul că copiii lor vor primi în dar, de Sf. Andrei, costume populare românești și icoane ortodoxe.”

Îmbrăcată în costum popular și purtând o bentiță tricolor pe frunte, Miron Codruța Ioana, în vârstă de 13 ani, venită din Brețcu, ne-a
 spus:  „Când îmbrac costumul popular mă simt foarte mândră! Sunt mândră că sunt româncă, sunt mândră de România!  Această a doua șezătoare la care particip (după cea de la Brețcu-n.red.)  înseamnă foarte mult pentru mine fiindcă așa ne putem mândri, în primul rând,  și nu  uităm de tradițiile noastre românești.  Am început  să-mi cos o trăistuță pentru costumul popular pe care l-a  cusut doamna Reli.Am înțeles că de 1 Decembrie vom primi în dar, și noi, niște costume populare,  și voi fi tare mândră că în garderoba mea vor sta la loc de cinste costumul popular, alături de tricolor.  Aștept cu emoție acel moment, inima îmi bate din ce în ce mai  tare și-mi vine să plâng de emoție când mă gândesc că un OM, dezinteresat, vine și ne dăruiește aceste costume populare.  E ca un vis frumos , care va deveni realitate. ”

„Trebuie  să readucem  costumul popular acolo unde îi este locul”

Visul frumos despre care a vorbit Codruța Ioana  va deveni realitate și prin  munca și dăruirea doamnei  Reli  Păvălucă, din Covasna, cea ne-a mărturisit, cu emoție firească:  „Mă simt extraordinar de bine când știu că aceste costume pe care le lucrez vor ajunge la acești mugurași din Brețcu și Tg. Secuiesc. Cel mai mult m-am bucurat că am putut să le implic și pe prietenele mele  în a coase, s-au implicat cu drag. Iile fetelor sunt cusute la mașină iar cele ale băieților sunt cusute cu mâna.(…)  Trebuie  să readucem  costumul popular acolo unde îi este locul.”

Spre bucuria noastră, a covăsnenilor,  readucerea  costumului  popular acolo unde îi este locul  este  posibilă  și  prin implicarea Asociației „Calea Neamului”  care va dărui copiilor  din Brețcu și Tg. Secuiesc, în prag de 1 Decembrie, costume populare românești și icoane ortodoxe. Despre această inițiativă dar și despre participarea la „ șezătoarea călătoare” de la Tg. Secuiesc, domnul Mihai Tîrnoveanu, președintele Asociației „ Calea Neamului” a relatat pe pagina sa de socializare. „ Aceste mâini ale femeilor ce cos istorie românească la Târgu-Secuiesc sunt binecuvântate de Dumnezeu. Fiecare fir țesut pe costumul popular național este un drapel ce mângâie jertfa celor care-au căzut pentru ca acest pământ să rămână românesc. Duhul Neamului nu piere. El este.
Sezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” organizată de Alexandra Pintrijel Hagiu din Zăbala a ajuns sâmbătă și la Tg. Secuiesc, cu sprijinul nemijlocit al românilor din oraș, al vrednicului preot ortodox Vasile Ilie și al enoriașilor parohiei sale. Doamna învățătoare Raicea Mihaela care se zbate zi de zi pentru elevii ei și minunata poetă Mihaela Aionesei au avut un rol deosebit de important în organizarea și în bunul mers al acestei lucrări românești. Roadele Sezătorii călătoare începute la Zăbala s-au văzut și aici, prietenele noastre din Brețcu spre exemplu, Badiu Iliana  și Mihaela Fenechiu, care au fost prezente la Tg. Secuiesc, ne-au putut arăta deja modele de costume populare cusute de harnicile lor mâini, în ultimele luni. Se poate deci gândi, simți și acționa românește. Nu e chiar simplu, dar se poate. Femeile din Inima Țării ne-au demonstrat acest lucru. (…) Copiii din Tg. Secuiesc și doamna Reli Păvălucă din Covasna, care le confecționează costumele, au fost sufletul sezătorii…(…) Doamne ajută dragi prieteni. Suntem Oștire.”

În drum spre casă, domnul Mihai Tîrnoveanu mi-a mărturisit că pentru confecționarea celor 100 de costume care vor fi dăruite copiilor din Brețcu și Tg. Secuiesc, înainte de sărbătoarea de Sf. Andrei, mai are nevoie de 8000 de lei.

Pe această cale facem un apel de suflet către toți cei care  doresc și au posibilitatea să  contribuie la adunarea acestei  mari sume  să vireze în contul BRD: RO 62BRDE080SV52855930800, Asociația Calea Neamului (pentru euro se adaugă la cont, SWIFT BRDEROBU și adresa băncii: Poienelor, nr.2, bl.211, Brașov) iar cele 1000 de icoane pe adresa Tîrnoveanu Mihai Sorin, Brașov str. Liviu Cornel Babeș nr.15, bl. 20, sc.C, ap1.

„Să dea bunul Dumnezeu să nu ne oprim aici!”

Vorbindu-ne cu bucurie  despre această primă șezătoare care s-a organizat în Tg. Secuiesc, preotul paroh  Ilie Vasile ne-a spus: „ Este  un lucru pozitiv, un lucru frumos.Ne bucurăm că începând cu anul 2010, împreună cu Asociația „Suflet Românesc”  am plecat pe acest drum,  și mă refer la tot ce înseamnă activitate românească. (…) Sper că acesta este doar începutul (organizării șezătorilor- n.red) . Ne bucurăm că a venit și d-na preoteasă de la Zăbala (Alexandra Pintrijel Hagiu-n.red) cu aceste obiceiuri frumoase de coasere a iilor sau a costumelor populare. Avem  nevoie de aceste costume populare pentru că, într-adevăr, copiii din Tg. Secuiesc nu au.  Îi mulțumim domnului Mihai Tîrnoveanu pentru că ne sprjină cu tot ce poate dumnealui- 45 de costume populare dăruiește școlarilor  iar Asociația „Suflet Românesc”  va dărui 25 de costume populare preșcolarilor.  E un început bun, era nevoie de așa ceva și ne bucurăm că ați venit în mijlocul nostru. Să dea bunul Dumnezeu să nu ne oprim aici!”

Trecând peste emoțiile care au cuprins-o ca de fiecare dată când a pornit  la drum cu „ șezătoarea călătoare”, inițiatoarea proiectului „Femeile din Ținutul Căciularilor cos iie”, Alexandra Pintrijel  Hagiu, ne-a spus, la finalul evenimentului: „Am ajuns pe aripi de vânt la Târgu Secuiesc. Am fost primiţi cu căldură de oameni vrednici împreună cu părintele Vasile Ilie şi doamna învăţătoare Raicea Mihaela, care m-au ajutat cu organizarea şezătorii. Le mulţumesc din tot sufletul!  Vântul tomnatic a adus în Cuibul de la Târgul Secuiesc, pe aripi de pasăre măiastră, pe surorile noastre de la Breţcu, pe doamnele de la Covasna care trudesc cu dragoste la costumele ce vor fi dăruite de 1 Decembrie copiilor din Târgu Secuiesc,  Breţcu şi Doboi (jud. Harghita- n.red), și pe bunul nostru prieten, Mihai Tîrnoveanu din Braşov. (…) La Şezătoarea de astăzi (sâmbătă-n.red)  am cusut, am tors, am împletit. Copilaşii au venit în număr foarte mare, au desenat, au fost curioşi şi au pus întrebări frumoase, unii dintre ei au învăţat să coase. Am degustat din bunătăţile aduse de acasă, am ascultat cu toții pricesnele cântate de bunul părinte împreună cu doamna preoteasă şi enoriaşe de la biserică, iar la urmă ne-am unit într-o horă.
Dragii mei, cei ce nu aţi putut veni, vă îmbrăţişăm cu dragoste, iar dacă doriţi să auziţi freamătul din inimi, dibăcia mâinilor, cor îngeresc, întrebaţi vântul, el o să vă şoptească despre asta.”

Cu siguranță vântul va duce toate acestea, pe calea șoaptelor, către toți cei care  încă nu au participat la niciuna dintre aceste „ șezători călătoare” dar o pot face, în luna decembrie, la Sfântu Gheorghe (vă vom ține la curent cu organizarea următorului eveniment).

Maria Crețu Graur