. . Odată cu venirea caniculei, reptilele, animale cu sânge rece, încep să își scoată capul din ascunzători, pentru a se bucura de razele calde ale soarelui. Specialiștii ne atenționează ca atunci când mergem la iarbă verde sau oriunde în natură, să ne luăm măsurile necesare de protecție astfel încât să nu fim mușcați de vipere.
Spitalele din județul Covasna s-au pregătit pentru sezonul viperelor și și-au făcut din timp aprovizionarea cu serurile-antidot. Cu toate acestea, specialiștii recomandă să ne ferim pe cât posibil de zonele cu iarbă deasă/înaltă, să purtăm îmbrăcăminte adecvată și să fim atenți pe unde pășim.
Un singur caz de mușcătură de viperă înregistrat de la începutul anului
Managerul Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu Gheorghe, Andras Nagy Robert spune că oamenii nu trebuie să își facă griji întrucât spitalul are în stoc suficiente doze de ser antiviperin: „Avem destul. De vreo două săptămâni am verificat și aveam.” Acesta spune că, deocamdată, de la începutul anului și până acum, la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean s-a înregistrat un singur caz de mușcătură de viperă.
Și managerul Spitalului de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza”, Ștefan Joos spune că spitalele din orașul Covasna au fost aprovizionate cu seruri suficiente și că medicii au fost instruiți pentru astfel de situații: „Noi avem ser antiviperin la spital, și am făcut și un instructaj acum vreo două – trei săptămâni cu medicii. Deci, în situația puțin probabilă, și să sperăm că nu vor exista cazuri, suntem pregătiți. La Covasna nu am avut cazuri de mușcături de viperă de la începutul anului.”
Potrivit Agerpres, în cursul acestei săptămâni, în județul Harghita, a fost înregistrat primul caz de muşcătură de şarpe din acest sezon. Un tânăr de 27 ani, din Vlăhiţa, s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuic cu o muşcătură de șarpe pe antebraţul stâng. Întrucât bărbatul nu a putut preciza specia din care făcea parte şarpele care l-a muşcat, pacientului i s-a administrat ser antiviperin şi a fost internat sub observaţie la secţia de Boli Interne, starea acestuia fiind una bună.
Serul antiviperin se degradează în circa 4 – 6 luni, în funcție de produs, astfel, rezervele de ser trebuiesc reîmprospătate în mod obligatoriu o dată la 4-6 luni, ceea este destul de costisitor pentru unitățile medicale.
În România există doar trei specii de șerpi veninoși
Nu toți șerpii pe care îi găsim la noi în țară sunt veninoși. Cu toate că seamănă cu viperele, unii șerpi sunt inofensivi. Un semn distinctiv între o viperă și un șarpe neveninos îl reprezintă forma pupilelor acestora. În vreme ce viperele au pupilele verticale, șerpii neveninoși le au rotunde. În țara noastră, singurele specii de viperă sunt: Vipera cu corn, care este raspandită cu precădere în Dobrogea, Banat, vestul Carpaților Meridionali și în câteva zone din Munții Apuseni; Vipera cu cruce, care trăiește în zonele colinare și montane ale țării (cu excepția Dobrogei) și Vipera de stepă, care mai există într-un loc din Moldova și câteva zone izolate din Dobrogea.
Cea mai inofensivă este mușcătura viperei de stepă, efectul veninului acesteia nefiind letal. În cazul celorlalte specii, efectul veninului nu este în mod obligatoriu letal, însă în rândul copiilor și bătrânilor cazurile de deces sunt mult mai frecvente decât la adulți.
În cazul mușcăturilor proaspete (la mai puțin de 5 minute de la atac) pot fi folosite cu succes anumite instrumente care functionează pe principiul pompelor cu vid, care pot extrage o bună parte din veninul care nu a apucat să se distribuie prin țesuturile învecinate rănii. Din păcate, acest instrument nu are efect și în cazul în care mușcătura a atins vreo venă sau arteră.
Ce puteți face în cazul în care cineva a fost mușcat de viperă
1. Liniștiți victima, reduceți starea de panică, pentru că aceasta îi poate înrăutăți situația;
2. Nu administrați victimei alcool, cafea, sau energizant. Cafeaua sau orice alt excitant pot crește pulsul, așa că veninul va ajunge mai rapid la organe vitale.
3. Întindeți pacientul într-un loc cu umbră, liniștit, reduceți pe cât posibil factorii cauzatori de stres;
4. Stoarceți rana prin masare pentru a elimina o parte din venin (Nu sugeți veninul din rană!);
5. Dezinfectați locul mușcat cu apă oxigenată, pentru a evita suprainfectarea rănii;
6. Puneți o legătură elastică între rană și inimă, astfel încetiniți răspândirea veninului;
7. Mutați legătura dinspre rană spre inimă din 10 în 10 minute, pentru a evita producerea cangrenei;
8. Transportați pacientul la cel mai apropiat spital.
Viperele atacă în general doar dacă sunt sâcâite şi se simt ameninţate, muşcătura reprezentând un mijloc de apărare. Semnele muşcăturii de viperă sunt: durerea acută; tumefierea (umflarea) zonei afectate; una sau două urme de înţepătură; semiconştienţa; alte simptome generale: senzaţie de greaţă, vomă, tulburări de vedere, dificultăţi de respiraţie, hipersudoraţie (transpiraţie excesivă), dureri abdominale. Muşcăturile de viperă sunt rareori letale, dar ajutorul medical de urgenţă este necesar în vederea administrării serului antiviperin.
Specialiștii recomandă să purtați bocanci de munte, chiar dacă temperatura este ridicată; să efectuați permanent un control vizual al zonei în care urmează să pășiți; să nu ridicați pietre mari decât după ce, în prealabil, ați efectuat un control vizual dedesubt, pentru a verifica dacă sunt șerpi; dacă intrați într-o zonă cu vegetație înaltă, care nu vă permite verificarea suprafeței solului, loviți ușor vegetația cu un băț, astfel șarpele va fugi din calea dumneavoastră.
Persoana mușcată de viperă poate muri în cinci ore, hemoglobina din sânge formând împreună cu veninul un compus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Totuși, moartea cauzată de mușcătura unui șarpe veninos survine doar în cazuri rare, mai mult de jumătate din mușcăturile de viperă fiind fără inoculare de venin. Efectele unei mușcături de șarpe veninos variază în funcție de vârsta, condiția fizică și starea de sănătate a victimei.
Ioana Ardeleanu
