Pe 21 noiembrie, creştinii au parte de un moment spiritual de maximă importanţă: Sărbătorirea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, eveniment ce comemorează aducerea de către parintii ei, Sfinţii Ioachim şi Ana, a Fecioarei Maria la Templu.
Cunoscută în tradiţia populară și sub denumirtea de Ovidenie, ziua aceasta este considerată a fi una magică. Multă lume crede că dacă se pune la icoană un vas cu apă şi se aprinde o lumânare, apa poate fi bună de leac în diverse boli. De Sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică se aprind lumânări pentru copiii nebotezaţi, dar şi pentru toți morţii spre a avea cale luminată pe Lumea cealaltă. Există credinţa că acum se deschide Cerul şi cei neprihăniţi pot întelege graiul animalelor, al lupilor, în mod deosebit. La sate acest praznic era pe vremuri ţinut cu sfinţenie, deoarece tradiţia grăia că numai aşa există belşug în gospodărie, oamenii vor fi sănătoşi, animalele şi păsările se vor înmulţi, iar recolta va fi bună.
Ovidenia se cinsteşte la dată fixă – pe 21 noiembrie. În mod tradiţional se numeşte Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, în amintirea zilei în care părinţii ei, Ioachim şi Ana, au dus-o pentru prima oară la Templu, pe când nu avea decât trei ani. Ulterior copila Maria avea să-şi petreacă în acel loc de închinăciune întreaga adolescenţă, crescând frumos şi curat, învăţând regulile, datinile, preceptele religioase.
Fecioara Maria a vieţuit acolo până când Arhanghelul Gavriil – care o povăţuia mereu – i-a dat incredibila veste, cum că-L va naşte pe Iisus Hristos! Neştiind cum se va petrece această minune, viitoarea Maică a Domnului a decis să plece din Templu pentru a nu se isca vorbe urâte la adresa neprihănirii sale. Apoi s-a logodit cu Iosif, martorul fecioriei ei şi al miracolului divin al Naşterii pruncului Iisus.
Mai cu seamă în zona ruală încă mai circulă anumite legende și superstiţii legate de această zi memorabilă. Bătrânii satelor povestesc nepoților că în noaptea ce precede Sărbătoarea de Ovidenie s-ar deschide simbolic Cerul, iar necuvântătoarele ar începe să… vorbescă între ele !?
Era momentul când odinioară se făceau farmece şi descântece, unii semeni îşi aflau ursita, iar gospodarii anticipau evoluția vremii în perspectiva iernii ce bate la uşă.
Şi în prezent s-a păstrat datina ca pentru copiii morţi nebotezați şi oamenii înecati şi decedaţi fără lumânare la căpătâi să se facă slujbe de pomenire, iar rudele să împartă celor sărmani colivă, japoneze, împletituri şi fructe.
În vechime, în această noapte aveau loc practici magice, tot soiul de descântece şi farmece. Un obicei pitoresc se referea la fetele nemăritate, care îşi puteau vedea în apa fântânii alesul inimii, după ce aprindeau o lumânare şi priveau în adânc!
Întrucât se credea că în noaptea de Ovidenie strigoii… bântuie nestingheriţi, cei mai slabi de înger îşi ungeau cu usturoi cercevelele ferestrelor, tocurile uşilor, vatra şi cuptorul. Tot acum este bine ca persoanele certate cu rudele sau vecinii, care nu-şi dau bineţe, să-şi ceară scuze şi, în final, să se împace.
Dezlegare la peste
Intrarea în Biserica a Maicii Domnului s-a prăznuit pentru prima oară în secolul al VI-lea, chiar lânga ruinele Templului unde a crescut Fecioara Maria, ulterior fiind înălţat un lăcaş de cult închinat ei.
Deși este aflată în plin Post al Crăciunului, astăzi, de ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică, credincioșii au Dezlegare la peşte, ulei și vin.
Horia C. Deliu
Sursa foto 1- https://ziarullumina.ro/ ; foto 2 – https://www.wowbiz.ro/
