Alexandrina Halic este o actriță și regizoare română, interpretă principală și una dintre prezențele emblematice ale Teatrului „Ion Creangă” din București. Este renumită pentru rolurile sale pline de candoare, capacitatea de a trece de la personajele clasice la cele contemporane, precum și pentru integrarea în arta teatrală a elementelor de teatru radiofonic.S-a născut la 9 noiembrie 1941, în Timișoara, România, potrivit www.teatrulioncreanga.ro.
În 1961, la vârsta de 20 de ani, a înregistrat un rol pentru emisiunea „Bună dimineața, copii!”, a radioului public de stat din România.
A absolvit cursurile secției de actorie a Facultății de Teatru din cadrul Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în București în 1963. La institutul de artă teatrală i-a întâlnit pe Ion Cojar și pe Val Mugur, viitorii săi regizori de scenă.
În 1963, a început să joace primele roluri la Teatrul pentru Copii și Tineret (devenit ulterior Teatrul „Ion Creangă”) din București. În paralel, în perioada 1963-1964, a fost membră a trupei de teatru dramatic „Mihai Eminescu” din Botoșani, unde a debutat în rolul Oana din „Apus de soare”.
Primul său rol major pe scena bucureșteană a fost în „Micuța Dorrit”, jucat în 1962. Au urmat alte interpretări de referință în spectacole precum „Alice în Țara Minunilor” (1978) și „Micul Prinț” (1979).
În 1982, Teatrul „Ion Creangă”, cu Alexandrina Halic la interpretare și voce și Cornel Todea la regie, a lansat unul dintre cele mai importante și influente spectacole din România pentru copii, capodopera „Pinocchio”, rol pe care actrița îl mai abordase și într-o montare anterioară din 1971. Piesa a figurat zeci de ani în programul Teatrului „Ion Creangă” și s-a jucat în aproape 900 de reprezentații.
Au urmat alte roluri pe scena Teatrului „Ion Creangă”, precum Alice în „Alice în țara minunilor” (1978), David Copperfield în piesa omonimă (1987), Pantalone în „Turandot” (1987) și Bunica în „Prinț și cerșetor” (1999).
Ca regizor, a montat pe scena Teatrului „Ion Creangă” spectacolele interactive „Rotocol” (2008), „Fără frică” (2015) și „Rotundul jucăuș” (2021).
În anul 1981, a înregistrat sub bagheta regizorului Ion Popescu-Gopo vocea personajului Omide, în filmul „Maria Mirabela”.
Cariera sa cinematografică cuprinde roluri în producții precum: „Maria și Mirabela în Tranzistoria” (1989), „Margo” (2006), „Câinele japonez” (2013), „Mamaia” (2013), „Alice T.” (2018) sau „Pup-o, mă! 3” (2022), arată cinemagia.ro.
Un loc important în activitatea sa artistică îl ocupă teatrul radiofonic, domeniu în care a colaborat cu Teatrul Național Radiofonic în piese precum: „Stăpânul pământului, al apelor și al văzduhului” (2001), „Cuore – inimă de copil sau De la Apenini la Anzi” (2005), „Fluierașul fermecat” (2005), „Cheița de aur sau aventurile lui Burattino” (2006), punctează teatrulioncreanga.ro.
Alexandrina Halic a fost inclusă, alături de colegii din Teatrul Național Radiofonic, în Fonoteca de Aur a Radiodifuziunii Române, la începutul anilor 2000.
A fost numită Cavaler al Ordinului Național „Serviciul Credincios” în 2000, pentru realizări aduse artei și pentru activitățile sale artistice extinse.
Parcursul său artistic a fost omagiat de Teatrul „Ion Crean” în anul 2020 prin publicarea monografiei „Alexandrina Halic – Actrița poveste”. Albumul conține un interviu acordat de artistă scriitorului și publicistului Ion Moldovan, fiind completat de o generoasă selecție de fotografii și materiale de arhivă.
De-a lungul anilor, a mai colaborat cu instituții precum: Televiziunea Română (unde a realizat emisiuni îndrăgite precum „În curtea bunicilor”), Teatrul Metropolis, Teatrul Național din București și Creart.
În actuala stagiune poate fi urmărită pe scena Teatrului Național din București în piesa „Efectul razelor gamma asupra crăițelor lunatice” de Paul Zindel, regia Mariana Cămărășan, conform tnb.ro.
AGERPRES
