În iunie 2025, la scurt timp după ce a preluat mandatul de premier, Ilie Bolojan a anunțat primele măsuri de austeritate. Au fost majorate și introduse mai multe taxe, totul pentru reducerea deficitului bugetar, de peste 9%. Un an mai târziu, România așteaptă noile evaluări ale agențiilor de rating, cu speranța că nu va fi retrogradată în categoria „junk”.Deficitul bugetar apare când cheltuielile statului depășesc veniturile într-un an fiscal. Statul cheltuiește mai mult decât încasează din taxe și impozite și, astfel, este nevoit să se împrumute. Cu cât deficitul este mai mare, cu atât credibilitatea statului îndatorat este mai mică în fața creditorilor, care acordă împrumuturi cu dobânzi tot mai mari.
Pentru a reduce deficitul bugetar, Ilie Bolojan a anunțat introducerea unui pachet de măsuri fiscale, stabilite în cadrul coaliției PNL-PSD-USR-UDMR.
Datele comunicate de Ministerul de Finanțe la final de iunie 2026 arată că România avea un deficit de 2% din PIB. Deficitul de cont curent și balanța comercială au cunoscut, de asemenea, corecții, însă pe fondul scăderii consumului populației.
Politicile din ultimul an au generat și o serie de efecte negative: intrarea în recesiune tehnică a României, printr-o scădere cu 1,2% a PIB-ului în primul trimestru din 2026, numărul de insolvențe a crescut cu 43%, vânzările din comerțul cu amănuntul au înregistrat o contracție de peste 6%, pe fondul scăderii acute a puterii de cumpărare, inflație de peste două cifre – cea mai mare din UE lună de lună, dublă față de media europeană.
De asemenea, numărul proprietăților închiriate în regim hotelier, de pe litoral, a scăzut cu aproximativ 50%, semn că unii antreprenori au trecut în economia „neagră”, iar alții au intrat în faliment.
„Actuala guvernare a reușit să facă prin ‘pachetele’ 1 și 2 un lucru foarte grav, să transforme criza bugetară într-o criză economică. Noi suntem la intrarea într-o criză economică”, a declarat Mircea Coșea, pentru Ziare.com.
În mai 2026, economistul Radu Soviani realiza măsurile „Bolojan” într-o manieră foarte dură.
„În recesiune profundă și cu cea mai mare rată a inflației din ultimii trei ani, de aproape 11%, economia României a fost adusă de niște nepricepuți deghizați propagandistic în ‘competenți’, pe care îi apreciez și ca iresponsabili, exact în stagflație – economia scade, prețurile cresc abrupt”, nota Soviani, pe Facebook.
Măsurile așteptate de economiști de la Ilie Bolojan, care nu au mai venit
Măsurile așteptate de diverși economiști nu au fost nici anunțate public de premier, nici aplicate.
„Oricine poate mări impozitele. Eu aș fi vrut să văd o reducere a cheltuielilor inutile, nenecesare, aș fi vrut o reformă administrativă, o astupare a găurilor – apropo, unde se scurg banii, o privatizare a firmelor care generează pierderi bugetului de stat. O reformă înseamnă să reduci toate barierele care stau în calea afacerilor și a propriei inițiative. Putem vorbi despre birocrație, factura de energie, unde avem vreo șapte taxe, pe lângă prețul efectiv al energiei – care e jumătate din valoarea facturii. Dacă nu vom încuraja producția, să nu ne așteptăm că statul va avea bani și peste trei-cinci ani”, a declarat economistul Radu Nechita, pentru Ziare.com.
„Domnul Bolojan avea putere politică în momentul în care a preluat mandatul. A folosit acea putere politică, și-a folosit ‘muniția’ pentru a crește taxe, din păcate. Reformă nu înseamnă să crești taxe. Reformă nu înseamnă să tai cheltuielile cu 30% de la ASF – reformă însemna să comasezi ASF, ANCOM și ANRE, de exemplu”, a declarat Claudiu Năsui, pentru Ziare.com.
În opinia senatorului Petrișor Peiu, România avea nevoie și de o reducere de cheltuieli cu bunurile și serviciile, care au rămas la cote ridicate, în opinia sa.
„În cazul României ar fi fost și e nevoie de o reducere curajoasă de cheltuieli, inclusiv a așa-ziselor investiții, altele decât cele finanțate cu programe europene. De asemenea, era nevoie de o reducere a cheltuielilor cu bunurile și serviciile. Nu s-a făcut asta. Astăzi, în România, se achiziționează bunuri și servicii la prețuri mai mari decât la prețul pieței”, a declarat Peiu, pentru Ziare.com.
„Bolojan nu a făcut reforme, orice prost mărește taxe”, a reproșat Traian Băsescu, în iulie 2026, la România TV.
De asemenea, opiniile sunt împărțite în ceea ce privește ajutoarele acordate pentru Ucraina, cifre încă învăluite de mister. O parte a societății și a formațiunilor parlamentare consideră că oprirea ajutoarelor pentru statul vecin aflat în conflict ar trebui suspendat sau oprit, pentru a sprijini prioritățile naționale.
https://ziare.com/
Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
