În calendarul popular, Capu’ Primăverii marchează hotarul simbolic dintre iarnă și anotimpul renașterii. Tradiția spune că perioada îndrăgostiților se întindea odinioară de la sfârșitul lunii februarie până spre finalul lui martie. În zona Mureșului Superior nu era cunoscut Dragobetele, rolul acesta fiind îndeplinit de sărbătoarea numită Capu’ Primăverii.
Sfârșitul lunii februarie și începutul lui martie erau considerate și vremea în care își făcea apariția șarpele, personaj mitologic înzestrat cu puteri miraculoase. Oamenii credeau că, dacă nu era alungat sau vânat, acesta ocrotea întreaga comunitate.
„Pe Valea Mureșului Superior și pe Valea Pietrișului, primăvara este vestită în multe feluri. Așa era în copilăria mea, așa este și astăzi și, cred eu, așa va rămâne. Atunci ca și acum, ghioceii sunt primul semn că primăvara se apropie. Urmează Capu’ Primăverii, pe 24 februarie — zi în care nu se lucra în casă, nu se cosea și nu se țesea, ca oamenii să fie feriți de mușcătura șarpelui. În calendar este marcată cu cruce neagră, fiind și ziua Întâiei și celei de-a Doua Aflări a capului Sfântului Ioan Botezătorul, iar credința populară era respectată cu strictețe. În zona noastră nu se știa de Dragobete, însă Capu’ Primăverii era ținut cu sfințenie…” — povestește Livia Harpa (solist vocal al Ansamblului Folcloric „Rapsodia Călimanilor”).
Documentare: Cosmina M. Oltean, MNCR
Consultanți: Livia Harpa, prof. Doina Dobreanu
–––––––––––––––-
Referințe bibliografice: Marcel Lapteș – „Anotimpuri magico-religioase. Schițe etnografice”, Editura Corvin, Deva 2011;
Fotografie: Cuplu în port popular din zona Mureșului Superior (fotografie alb-negru, parțial colorizată ulterior; sursa – prof. Lucreția Checec).
