1919 februarie 27/ martie 12. O problemă care a necesitat gestionarea unitară de către Consiliul Dirigent, a constituit-o inventarierea şi valorificarea materialelor rămase după retragerea armatelor austro-ungară şi germană. În acest sens, pe baza hotărârii Consiliului Dirigent adoptată în şedinţa din 27 februarie/12 martie 1919, „s-a instituit pe lângă Resortul Agriculturii şi Comerţului, un Birou Central al comisiunii pentru conscrierea şi distribuirea materialelor şi produselor rămase pe teritoriul ocupat, de la fosta armată austro-ungară şi germană. În consecinţă – se menţionează în circulara trimisă prefecţilor – se va suspenda toate delegaţiunile date de diferite resorturi şi urmează a se trimite cît mai neîntârziat toate actele încheiate referitoare la aceste materiale, maşini, produse, bărăci etc. la Biroul central al materialelor din Sibiu. Totodată se declară tot materialul imobilizat şi numai Biroul central ca organ executiv al comisiunii va fi în drept să dipună distribuirea materialelor prin organele ei care vor fi prevăzute cu autorizări speciale, ceea ce vă rugăm să binevoiţi a comunica tuturor autorităţilor administrative şi comandamentelor armatei”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.353/1919, f.2)
Arhivele Naţionale Covasna
1919 februarie. Consiliul Dirigent, prin Resortul agriculturei, pentru a asigura producţia agricolă a anului 1919, emite Ordonanţa Nr. 82/A, din 8/21 Februarie 1919, privind „arândarea obligatorie a moşiilor statului, corporaţiunilor şi a unor particulari”. Articolul 1 al ordonanţei prevedea că „ se vor da în parte – respectiv în arândă – pentru cauză de utilitate publică”, până la elaborarea legii şi înfăptuirea reformei agrare, „din moşiile statului acele părţi, pe care nu se face cultură de model, prăsilă de vite de soiu, sau pe care nu se află, sau care nu sunt rezervate pentru înfiiţarea de stabilimente industriale” şi „acele moşii ale particularilor, – fie persoane naturale sau de drept – a căror cultură nu este garantată de proprietar, arândator sau deţinător de orice fel, în urma lipsei de inventar”. La articolul al treilea se prevedea datoria primăriilor pe raza cărora se află astfel de moşii, de „a le anunţa prefectului judeţului arătând şi numărul doritorilor de a lua în parte sau în arândă şi întinderea teritoriului”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Consiliul Dirigent. Resortul agriculturei. Ordonanța nr. 82/A din Sibiu, 8/21 Februarie 1919, p. 1)
1919 martie 12. Câteva date despre activitatea Poliţiei. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, potrivit Decretului nr. 8 din 12 martie 1919, adoptat de Consiliul Dirigent, toate serviciile poliţieneşti trec la stat. Pe baza prevederilor Legii pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei Generale a Statului, din 2 iulie 1929, autoritatea organelor de poliţie se exercită în oraşe. În fostul judeţ Treiscaune, la Sf. Gheorghe funcţiona un Comisariat al poliţiei de Stat, iar la Tg. Secuiesc în cadrul unui birou al Poliţiei locale, formaţiuni cu atribuţiuni de poliţie administrativă, judiciară, de siguranţă şi informativă, aflate în subordinea Inspectoratului Regional de Poliţie Braşov. Ordinea publică din mediul rural, potrivit legii din 23 martie era asigurată de Legiunea de Jandarmi Treiscaune. Spre deosebire de poliţie, care era organizată ca structură civilă în cadrul ordinei publice locale, jandarmeria a fost dintotdeauna organizată pe structură militară. (Ioan Lăcătuşu, Poliţia Judeţului Covasna în slujba comunităţii, mms.)
1919 martie 5/18. Este publicat decretul-lege privind adoptarea calendarului gregorian (calendarul pe stil nou) începând de la 1 aprilie 1919 (care a devenit 14 aprilie), stil nou. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p.315)
1919 martie 6/19. Ungariei i se înmânează hotărârea Consiliului Militar interaliat de la Paris (”Nota Vyx”), privind retragerea trupelor din Transilvania pe o nouă linie de demarcaţie (Satu-Mare – Oradea – Arad) până la încheierea păcii, care va hotărî noile graniţe politice. (Istoria României în date, Editura Enciclopedică Română, Bucureşti, 1971, p. 315)
1919 martie 14. Secţia Siguranţei Publice, Poliţiei şi Jandarmeriei, din cadrul Consiliului Dirigent, în 14 martie 1919, trasmite către toţi prefecţii „ordinul circular despre conspectul amploiaţilor de poliţie, prin care „prefecţii de judeţ şi municipii sunt invitaţi: 1) a trimite cu urgenţa conspectele anunţate despre toţi cei aplicaţi în servicilul poliţiei, funcţionari superiori şi inferiori şi oameni de serviciu extern (despre toţi nominativ), adunate după oraşe şi comune şi cuprinzând următoarele date: numele şi prenumele, locul şi anul naşterii, funcţiunea şi gradul, calificaţia, clasa de plată, salariul (fundamental şi cu adaosuri), limba maternă, ce limbi străne vorbeşte, anii de serviciu; 2) să se comunice dacă oficiul e instalat în casa proprie a comunei sau în casă cu chirie; 3) să se trimită un inventar precis despre instalare, mobilier, rechizite de birou, arhivă etc; 4) bugetul anual cuprizând salariul funcţionarilor şi a oamenilor de serviciu, spese de birou, chirie etc.; proiect la întregirea personalului conform cerinţelor de azi.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 226/1919, f.3)
1919 martie 14. Resortul Ocrotirilor Sociale, în 14 martie 1919, emite „Ordonanţa despre menţinerea dispoziţiilor legale referitoare la asigurarea muncitorească pentru caz de morb şi accident”, act normativ semnat de Iosif Jumanca, locţiitorul şefului de resort al ocrotirilor sociale”. În art. 1 se prevede: „Casele cercuale de asigurare muncitorească şi casele întreprinderilor pentru ajutorarea bolnavilor, aflătoare pe teritoriul Transilvaniei, Banatului şi Ţinuturilor româneşti din Ungaria, sunt oprite a mai ţine relaţii în cercul lor de activitate cu casa regnicolară pentru ajutoare şi asigurare în caz de morb şi accident şi cu oficiul de stat pentru asigurare muncitorească, a căror sediu este în Budapesta”. Celelalte articole prevăd „instituirea organelor centrale corespunzătoare, cu sediul pe teritoriul acreditat Consiliului Dirigent”; sprijinirea noilor case de ajutorare şi asigurare muncitorească, de către „forurile administrative”; achitarea taxelor reglementate de către patronii întreprinderilor industriale şi comerciale.” (ANC, Fond Prefectura Treiscaune , dos. 355/1919, f.8)
1919 martie 6/20. Resortul Ocrotirilor Sociale, din cadrul Consiliului Dirigent, publică din Sibiu, la 6/20 martie 1919, următorul anunţ de concurs: „În 10 mai 1919 stil nou, se va deschide câte un curs de câte 5 luni pentru surori de ocrotire în Sibiu, Târgul Murăşului şi Cluj. Scopul acestor cursuri este de a creşte surori cu menirea de a se îngriji de gravide, lăuze, nou născuţi, de orfani părăsiţi şi de tineri, (…) de a creşte poporul prin sfat şi fapt la un trai trupesc şi sufletesc sănătos. Elevele vor fi întreţinute pe spesele statului şi vor fi, după absolvirea cu succes a cursului, funcţionare de stat, cu toate favorurile şi datorinţele corespunzătoare. Condiţiile pentru primire sunt: absolvirea a patru clase civile; etatea între 20 şi 40 de ani; devotament în mod serios şi exclusiv surorilor de ocrotire; antecedente morale nepătate; atestat medical. Rugările, ajustate cu documentele necesare, sunt a se înainta Consiliului Dirigent, Resortulul Ocrotirilor Sociale, până la data de 15 aprilie st.n.”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos. 290/1919, f.3)
1919 martie 21. Este adusă la cunoştinţa publică următoarea circulară: „Către toţi primpretorii şi primarii oraşelor din Judeţul Treiscaune. În baza ordonanţei Nr.82/A comunicată de aici sub Nr. 198/1919, Vă rugăm ca să asiguraţi prin organele competente şi să ne comunicaţi de urgenţă dacă sunt în plasa, respectiv oraşul Dv. moşii ale statului, ori particulare, a căror cultură nu este garantată de proprietar, arendaş sau deţinător. Totodată ne comunicaţi şi extinderea acelor moşii, cui şi cu ce preţ au fost arendate per jugăr. În fine ne anunţaţi şi aceea dacă s-ar găsi în localitatea respectivă tovărăşii dispuse de a se angaja la cultivarea moşiilor amintite.”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos.292/1922, f. 1)
1919 martie 9/22. Consiliul Dirigent trasmite o“Notă circulară, către toţi prefecţii şi preşedinţii comisiilor de despăgubire”, cu următorul conţinut: “În legătură cu ordonanţa nr. 939 în cauza despăgubirilor de război spre orientare şi spre a înlătura orice nedumerire, ordonez şi declar următoarele: Ordonanţa susamintită are a fi interpretată strict şi aplicată ad literam. Prin urmare pagubele de o categorie neindicată în articolul 1 al ordonaţei de mai sus, sunt: 1. cele cauzate prin refugierea în 1916 a săcuilor şi a populaţiei din judeţele mărginaşe; 2. cele cauzate prin revoluţia din 1918, n-au a se arăta, căci nu vor fi admise la dezbatere şi nu se vor restitui. Ordonez şi declar mai departe, că art.13 are să fie ţinut în vedere cu cea mai mare rigurozitate. Drept urmare perderea totală a oricărui drept de despăgubire vor avea nu numai declaraţiuni cu pretenţii neexistente, sau făcute cu rea credinţă ori cu intenţii frauduloase, ci şi cele exagerate. Deci în primul rând încredinţaţi (procuratorii) păgubiţilor să ţină cont, că prin pretenţii exagerate periclitează într-un mod absolut interesul clienţilor. În fine declar, că avansuri nu se dau şi prin urmare cereri pentru acordarea unei anticipaţii nu se vor lua în seamă şi nu se vor rezolva. Şeful Resortului Finanţelor”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Fond Prefectura jud. Treiscaune, dos.392/1922, f.19)
1919 martie 15/28. Prefectul jud. Treiscaune dr. Vecerdea a trasmis suprefectului judeţului, următorul ordin: „Am onoarea a Vă aduce la cunoştinţă că în conformitatea cu recomandarea D-vostră, înaintată mie prin nr. 125/1919, am luat act despre angajarea personalului auxiliar la subprefectură, la pretura din localitate (Sf. Gheorghe –n.n.) şi la cea din Aita Mare, cu salariile stabilite de D-vostră, pe timp provizoriu. Decretele de numire se transpun sub semnătură celor interesaţi”. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, dos.125/1919, f.120).
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
