Străveche aşezare, Făgăraşul a fost menţionat documentar, pentru prima oară, la 11 martie 1291, cu numele de Fogros, şi apoi în 1393, iar ca oraş în 1431, arată lucrarea „Enciclopedia Geografică a României” (Editura Enciclopedică, 2002).
În Transilvania, cucerită de regii maghiari după lupte care au durat între secolele XI-XIII, existau formaţiuni româneşti, menţionate în documente din secolele XIII-XIV, între care şi „Ţara Făgăraşului” („Terra Blachorum”). După organizarea administrativ-teritorială din Transilvania, la finele secolului al XIV-lea existau comitatele, districtele româneşti, scaunele saşilor şi secuilor. Printre cele mai vechi districte româneşti, numite uneori şi „scaune”, se numără şi cel din Făgăraş (1222).
Ţara Făgăraşului s-a aflat între 1368-1464 în posesia domnilor Ţării Româneşti, apărând menţionată, de exemplu, în titlul voievodal al lui Mircea cel Bătrân (1386-1418).
Cel mai impunător monument al ţinutului este Cetatea Făgăraşului, una dintre cele mai mari şi mai bine păstrate din întreaga ţară şi chiar din Europa, după cum menţionează site-ul Primăriei municipiului Făgăraş, http://www.primaria-fagaras.ro/.
În 1310, voievodul Transilvaniei, Ladislau Kan, a construit o cetate de lemn, înconjurată cu valuri de pământ, care a fost supusă refacerilor şi amplificărilor în secolele XV-XVII. Voievodul Ştefan Mailat, care a stăpânit cetatea între 1528 şi 1541, a reclădit o parte din cetate în 1539. Ulterior, cetatea s-a aflat în posesia lui Baltazar Bathori, apoi a lui Mihai Viteazul (1599-1600), a lui Ştefan Csaki (1601-1613), Gabriel Bethlen (1613-1629) ş.a.
Principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, a creat în 1623 un sistem de fortificaţii, transformând totul într-un castel-cetate, apropiat de forma actuală. În timpul domniei lui Gheorghe Rakoczi I (1630-1648) a fost dublată fortificaţia castelului şi s-a lărgit şanţul cu apă din jurul acestuia. În 1650, castelul a fost reamenajat şi modernizat în stil renascentist. În timpul lui Mihail Apafi (1661-1690), în acest castel a funcţionat Dieta Transilvaniei. („Enciclopedia Geografică a României”, Editura Enciclopedică, 2002).
Cetatea are forma unui patrulater mărginit la exterior de un şanţ cu apă, cu patru turnuri şi cu o largă curte interioară. Clădirea interioară are aripi masive cu trei nivele. În incinta dintre ziduri se află patru bastioane de tip Vauban. Camerele de la parter şi de la primul etaj sunt prevăzute cu bolţi, cele de la etajul al doilea cu tavan drept. Între 1948-1960 castelul a fost folosit ca penitenciar pentru deţinuţii politici, iar după 1965 a fost renovat şi amenajat ca muzeu – Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” (istorie, etnografie şi artă).
Până în 1737, Făgăraş a fost reşedinţa episcopiei greco-catolice, mutată apoi la Blaj de către Ioan Inochentie Micu Klein.
Localitatea Făgăraş a fost mult timp centrul politico-administrativ al ţinutului, ca reşedinţă de district până în 1886, de comitat între 1886 şi 1918 şi, apoi, reşedinţă de judeţ între 1918 şi 1950, polarizând întreaga viaţă economică, social-politică şi culturală a zonei, arată site-ul amintit. În 1968, odată cu noua reorganizare administrativ-teritorială, fostul judeţ Făgăraş devine parte componentă a actualului judeţ Braşov.
Oraşul Făgăraş a fost declarat municipiu la 27 iulie 1979. La recensământul populaţiei din 2011, acesta avea 30.714 locuitori.
Printre monumentele reprezentative ale municipiului Făgăraş, se află: Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1694-1697) ctitorie a domnului Constantin Brâncoveanu (1688-1714), cu turn-clopotniţă pe pronaos, cu picturi murale din anul 1721 în interior, renovată în 1921-1922; biserica reformată (1712-1715) cu un valoros amvon decorat cu sculpturi; Biserica ortodoxă cu hramul „Sf. Treime” (1783-1791), cu picturi murale din 1791-1797; biserica din lemn cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1991-1994); casa memorială „Ioan Inochentie Micu (Klein)”, construită în 1727 în stilul Renaşterii transilvănene; biserica romano-catolică (secolul XV), monument de arhitectură, reconstruită de mai multe ori, fiind distrusă de incendii; biserica evanghelică (1842-1843).
Municipiul Făgăraş este situat în depresiunea cu acelaşi nume, delimitată de Munţii Făgăraşului, la 430 m altitudine, pe stânga râului Olt, la confluenţa cu Berivoi, la 67 km NV de municipiul Braşov.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
AGERPRES
