Foto : Intrarea lui Mihai Viteazul in Alba Iulia, în pictura lui Stoica Dumitrescu/Sursa: Muzeul National al Unirii
O descriere impresionantă a momentului intrării lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului (Alba Iulia) ne-a lasat istoricul Nicolae Bălcescu, intr-un adevărat „reportaj“.
Textul lăsat de Bălcescu ne permite să aflăm care au fost notabilitățile orașului Alba Iulia care l-au întâmpinat pe Mihai Viteazul, traseul urmat de voievod până la Palatul care l-a găzduit, faptul ca ău fost martori ai evenimentului mii de persoane, dar și atmosfera de bucurie ce „clocotea“ între zidurile Cetății Bălgradului.
Reproducem, mai jos, „reportajul“ lăsat de Bălcescu în „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul“:
„Apropiindu-se de Alba, locuitorii orașului şi ai judeţului îl întâmpinară, cale de o leghe înainte, cu multă cinste şi daruri. În capul lor era episcopul catolic Dimitrie Napras, încongiurat de tot clerul său. El felicită în numele poporului pe domn de sosirea sa, urându-i tot felul de fericiri, o domnie vecincă asupra ţării Ardealului, ce el dobândise cu sabia, o viaţă îndelungată şi izbânzi multe, care să se adauge unele peste altele. (…) Intrarea s-a făcut prin poarta Sf. George (n.a. Sf. Gheorghe, Poarta de est a Cetății medievale). De la această poartă până la Palatul Domnesc (n.a. Paltul Principilor, care se păstrează și în zilele noastre), stă înşiraţi ostaşii de ambele părţi ale uliţei în mai multe rânduri, în dosul cărora se grămădise mii de mii de popoare.
Inainte venea episcopul şi clerul său, isnafurile (corporaţiile) oraşului, apoi o bandă de muzică ce se compunea din opt trâmbiţe, care cu multă armonie modula sonurile lor, de atâtea tobe de oţel pe obiceiul turcesc, de un bun număr de flaute şi flaşinete. În urma acestei orchestre, venea Mihai, călare pe un măreţ cal alb. Opt paji investiţi cu o mare eleganţă încongiura calul domnitorului. Înaintea lui opt seizi duceau de frâu opt cai acoperiţi cu şele preţioase, lucrate cu aur şi argint şi împodobiţi cu pene mari. Mihai purta pe cap un calpac unguresc împodobit cu o egretă neagră de pene de erodiu legate cu o copcă de aur; o manta lungă, albă, de mătase ţesută cu fir, având pe lături ţesuţi vulturi de fir; tuncă albă de aceeaşi materie; lungi ciorapi de mătase albi, garnisiţi cu pietre scumpe şi botine de saftin galben, de brâu atârna o pală de Taban împodobită cu aur şi rubine. O ceată de lăutari ţigani urma îndată după domn, cântând imnuri naţionale. Apoi venea o mulţime de boieri şi ofiţeri străluciţi, toţi călări şi o număroasă trupă de soldaţi (…) Astfel, în mijlocul concertului trâmbiţelor, tobelor şi altor instrumente, la sunetul clopotelor şi vuietul tunurilor, la care se unea strigătele de bucurie ale poporului, intra Mihai în capitala Ardealului (n.a. Alba Iulia a fost capitala Transilvaniei intre 1542-1703) şi trase la palatul domnesc. (…) Toată ostăşimea se împărţi în linişte şi cu orânduială prin birturi şi case publice fără a face o pagubă sau vătămare locuitorilor. Nimeni n-ar fi îndrăznit a face vreun rău, ştiind pe strajnicul domnitor acolea.
Pilda albanilor fu urmată de locuitorii tuturor oraşelor ţării, care se grăbiră a trimite deputaţii la Mihai spre a-i aduce supunerea şi credinţa lor şi a cere mila şi ocrotirea lui.“
„Ardealul intreg îi zăcea la picioare. Prin porţi care s-au daramat de mult (n.a. porțile Cetății medievale au fost dărâmate la ridicarea Cetății bastionare, pe care o vedem și în zile noastre), un „valah” (n.a. Mihai Viteazul) intra în Bălgradul crailor Ardealului (n.a Principii Ardealului), îmbrăcat în hainele lor de paradă şi aducând după el oștile românești “, consemna și istoricul Nicolae Iorga.
Chiar și Mihai Viteazul într-o scrisoare trimisă împăratului Rudolf al II-lea va evoca evenimentul: „Astfel la 1 noiembrie 1599, Ziua tuturor sfinților, am luat în stăpânire victorios Alba, reședința principilor Transilvaniei.“
Una dintre capodoperele Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, semnată de Stoica Dumitrescu (1886-1956), ilustrează tocmai intrarea lui Mihai Viteazul în Cetate.
https://viziteazaalbaiulia.ro/
