Tot grupului de studenţi conduşi de Alexandra Bicicai le-am explicat „înţelesul duhovnicesc” al postului, ei explicându-l numai prin „dezintoxicarea” necesară organismului. Am deschis Biblia şi le-am citi din Isaia cap. 58, 6-14: „Nu ştiţi voi postul care Îmi place?-zice Domnul. Rupeţi lanţurile nedreptăţii, dezlegaţi legăturile jugului, daţi drumul celor asupriţi şi sfărâmaţi jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăposteşte în casă pe cel sărman, pe cel gol îmbracă-l şi nu te ascunde de cel de un neam cu tine. Atunci lumina ta va răsări ca zorile şi tămăduirea ta se va grăbi. Dreptatea ta va merge înaintea ta, iar în urma ta slava lui Dumnezeu”.
*
„Dacă îţi vei opri piciorul tău în ziua de odihnă şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua Mea cea sfântă, ci vei socoti ziua de odihnă ca desfătare şi vrednică de cinste, ca sfinţită de Domnul, şi vei cinsti-o, fără să mai umbli, fără să te mai îndeletniceşti cu treburile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni. Atunci vei afla desfătarea ta în Domnul. Eu te voi purta în car de biruinţă pe culmile cele mai înalte ale ţării şi te voi bucura de moştenirea tatălui tău”
*
În Noul Testament avem „scopul” explicat de Mântuitorul Hristos în următoarele locuri: Matei 9, 14-17, Marcu 2, 19-22; Luca 5, 33-35. Cum trebuie să fie păzit postul: Matei 6, 16-18; trebuie să se arate numai lui Dumnezeu – Matei 6, 18; în vremea judecăţilor lui Dumnezeu – Ioan 3, 4-6; în vederea pericolelor viitoare Ioan 3, 4-6; în vremea prigonirii Bisericii Matei 9, 15; Marcu 2, 18-20; Luca 5, 33-35; la hirotonirea sfinţilor slujitori Fapte 13, 3; 14, 21.
*
Sfântul Post mai trebuie însoţit şi de rugăciune: Luca 2, 37; I Cor. 7, 5; II Regi 12; Ezdra 8, 23; Neem. 1, 4; Ioil 2, 15; Dan. 9, 3;
– De mărturisirea păcatelor: I Regi 7, 6; Neem. 9, 1-3; Dan. 9, 3-6;
– De smerenie: Deut. 9, 18; Neem. 9, 1; Dan. 9, 3-8;
– De întoarcerea la Dumnezeu: II Paral. 20, 3; Is. 58; Ioil 2, 12;
– De întristare: Jud. 20, 26; II Regi 1, 12; Estera 4, 3; Ps. 34, 13; 68, 12; Dan. 10, 2-3; Ioil 2, 12;
– De fapte de milostenie: Isaia 58, 6-8; Zaharia 7, 5; 9, 10;
– De făgăduinţe relative la: Isaia 58, 8-12; Matei 6, 18.
*
Stimaţi cititotri, Sfântul post este hrana sufeltului spre vieţuire veşnică. Prin împletirea postului cu rugăciunea, devenim dăruitori de lumină primindu-L spre Spovedanie şi Împărtăşanie pe Hristos Domnul şi Dumnezeul nostru. În această perioadă de postire, grija noastră principală este să ţinem postul alimentelor. Avva Dorotei al Gazei ne învaţă că suntem datori să ţinem nu numai rânduiala postului de bucate, ci să ne şi înfrânăm de la tot păcatul, astfel încât, după cum postim cu pântecele, să postim şi cu limba, ocolind grăirea de rău, minciuna, vorba deşartă, batjocura, mânia.
*
Este şi un post al ochilor. Să nu vedem lucruri deşarte, să nu căpătăm îndrăzneala privirii, să nu privindu-i pe ceilalţi cu răutate. Postul este înainte de toate înfrânare de la fapte, cuvinte şi gânduri rele. Trebuie ţinut după puterile şi conştiinţa duhovnicească a fiecăruia. Este un instrument important în procesul despătimirii. Nu se aplică doar aspectului exterior, ci necesită o pază a gândurilor şi a inimii.
*
Părinţii Bisericii nu consideră postul un scop în sine, ci doar un mijloc prin care trebuie să ne atingem scopul esenţial, care este îndumnezeirea omului. Prin intermediul ascezei şi al postului, omul, trup şi suflet, se smereşte, îşi vine în sine. Excepţie de la postire fac doar cei bolnavi. În aceste cazuri postul poate fi anulat, fiindcă însăşi boala de care suferă cineva este o nevoinţă care aduce cu sine smerirea trupului.
Preot Ioan Tămaș Delavâlcele
