În cadrul proiectelor dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, redacția cotidianului Mesagerul de Covasna publică, în serial, volumul „Păstori sufleteşti ai Sfintelor Altare din Eparhia Covasnei şi Harghitei”, de Erich-Mihail Broanăr, Ioan Lăcătuşu și Sebastian Pârvu, volum apărut la Editura Grai Românesc, cu binecuvântarea Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

Cartea reprezintă un omagiu adus slujitorilor Bisericii Ortodoxe din județele Covasna şi Harghita – preoți, protopopi și ierarhi la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea Marii Uniri. Lucrarea introduce în circuitul public informații, în mare parte inedite, despre contribuția Bisericii Ortodoxe, a școlilor confesionale și asociațiilor culturale românești din această parte de țară la păstrarea și afirmarea identității naționale românești din Arcul Intracarpatic.

VI. Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan

VI.4. Activitatea ştiinţifică, culturală şi publicistică

Iubitor al pământului românesc, al tradiţiilor şi mai ales al spiritualităţii ortodoxe, Preasfinţitul Ioan a dovedit, în acelaşi timp, deschidere spre culturile altor neamuri şi disponibilitate spre înţelegere şi bună convieţuire. Răspunzând necesităţilor specifice caracteristice mediului multietnic şi pluriconfesional al judeţelor Covasna şi Harghita, singurele judeţe din România unde românii sunt numeric minoritari, ÎPS Ioan a fondat instituţii şi publicaţii de spiritualitate românească, fiind cunoscut ca un promotor, organizator şi susţinător al unor manifestări ştiinţifice şi culturale, devenite tradiţionale (Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului, Sesiunea Naţională de Comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” ş.a.).

ÎPS Ioan Selejan este autor, coautor, îngrijitor şi coordonator a mai multor volume, studii şi articole. O notă distinctă în cadrul activităţii publicistice a ÎPS Sale este reprezentată de numeroasele interviuri, pe teme teologice, de istorie bisericească şi istorie locală, precum şi pe temele necesităţii sprijinirii acţiunilor de prezervare şi afirmare a identităţii româneşti şi a normalizării climatului de convieţuire interetnică în localităţile judeţelor Covasna şi Harghita.

O altă importantă latură a activităţii Înaltpreasfinţiei Sale a constituit-o susţinerea unor conferinţele în cadrul unor simpozione şi dezbateri internaţionale, pariticiparea la diferite întâlniri internaţionale, discuţiile purtate cu diverse personalităţi ale vieţii bisericeşti, culturale, dar şi politice, toate acestea conducând la împlinirea unui deziderat dorit şi pentru care mari personalităţi româneşti lucrează: îmbunătăţirea imaginii României pe plan extern, strângerea relaţiilor statului român cu alte state.

Informaţii detaliate referitoare la păstorirea ÎPS Ioan Selejan, ca întâi-stătător al Episcopiei Covasnei şi Harghitei, sunt redate în cele două volume de referinţă despre istoria tinerei eparhii, Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură şi O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei 15 ani de la înfiinţare. 1994-2009, în foaia de spiritualitate ortodoxă Grai Românesc, precum şi în celelalte publicaţi bisericeşti şi laice din ţară şi străinătate.

După o bună cunoaştere a realităţilor din zonă, ÎPS Ioan şi-a format o realistă perspectivă asupra ortodoxiei şi românităţii din Eparhie, asupra relaţiilor cu celelalte culte şi etnii şi a stabilit priorităţile. Într-o primă etapă, s-a acordat atenţie reparării, restaurării şi construirii unor noi biserici şi mânăstiri, şcolarizării unor preoţi din zonă, încadrării cu preoţi a tuturor parohiilor, asigurării unor condiţii decente de locuit pentru familiile preoţilor şi chiar locuri de muncă pentru soţiile de preoţi.

Nu au fost uitate învăţământul religios, cultura şi cercetarea istoriei locale. O problemă gravă era lipsa preoţilor dintr-un număr mare de parohii. Înalt Preasfinţia Sa, încă de la venirea sa ca episcop, a făcut unul din primele drumuri la Ministerul Învăţământului, intervenind pentru obţinerea de locuri la Facultăţile de Teologie şi Seminariile Teologice din ţară pentru tinerii din partea locului.

În perioada care a trecut de la înfiinţarea Episcopiei, Preasfinţitul Ioan a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la mai multe reuniuni internaţionale, ecleziastice şi laice, şi a participat ca reprezentant al B.O.R. la unele evenimente din viaţa bisericilor creştine surori.

Participarea Înalt Preasfinţiei Sale la diferite întâlniri internaţionale, discuţiile cu diverse personalităţi ale vieţii bisericeşti, culturale, dar şi politice au dus la împlinirea unui deziderat dorit şi pentru care mari personalităţi româneşti lucrează: îmbunătăţirea imaginii României pe plan extern, strângerea relaţiilor statului român cu alte state.

VI.4.1. Fondator de instituţii

În anul 2001 a sprijinit înfiinţarea la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Topliţa o clasă de Teologie-Filologie, cu o programă de studiu specială, axată pe studiu teologic.

La Sfântu Gheorghe, în anul 1996, a înfiinţat Centrul Ecleziastic de documentare „Nicolae Colan”.

În anul 2001, la Miercurea-Ciuc, de Ziua Naţională a României, a fost inaugurat Centrul Cultural „Miron Cristea” în fosta casă a prefectului român din perioada interbelică, Valeriu Oţetea, achiziţionată de Episcopie, reparată şi reamenajată sub directa supraveghere a Înaltpreasfinţitului Ioan. Cele două instituţii de cultură și-au fixat ca obiective ale activităţii: promovarea spiritualităţii şi culturii româneşti în zonă; educarea tinerilor în spiritul autentic al valorilor naţionale şi creştin-ortodoxe; empatie faţă de toate problemele sociale ale familiilor şi persoanelor fizice din Eparhie, încercând soluţionarea lor optimă.

A sprijinit înfiinţarea Muzeului „Carpaţii Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe şi a filialei Muzeului „Oltului şi Mureşului Superior” din Miercurea-Ciuc.

Păstrarea bunurilor bisericeşti, atât cele care fac parte din categoria monumentelor istorice, cât şi cele zidite astăzi, reprezintă o prioritate pentru ÎPS Ioan, fiecare instituţie românească având o importanţă decisivă în păstrarea identităţii şi spaţiului spiritual românesc. În cadrul Episcopiei, obiectele de patrimoniu sunt grupate în trei centre: Mănăstirea „Sfântul Ilie” din Topliţa şi Centrul Ecleziastic de Documentare „Nicolae Colan”, şi Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala ortodoxă din Sfântu Gheorghe.

VI.4.2. Fondator de publicaţii

ÎPS Ioan este preşedinte fondator al revistei „Grai românesc”, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Covasnei şi Harghitei. Revista este o cronică a vieţii bisericeşti, culturale şi sociale a comunităţilor româneşti din curbura interioară a Carpaţilor. Publicaţia cuprinde rubrici cu tematică teologică, istorică şi culturală, constituindu-se într-o cronică mereu actuală.

De asemenea, ÎPS Ioan este fondatorul Editurii Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, care editează revista episcopiei, Pastoralele de Paşti şi de Crăciun, şi alte lucrări teologice şi de istorie bisericească.

O realizare editorială de excepţie, care a îngemănat munca mai multor ostenitori pe altarul culturii româneşti este sinteza monografică a comunităţilor româneşti din cele două judeţe ale eparhiei: Românii din Covasna şi Harghita. Biserică. Şcoală. Cultură.

O candelă în Carpaţi, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei: 15 ani de la înfiinţare (1994-2009), volum publicat şi tipărit cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan – Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, a apărut la Editura „Grai Romanesc” din Miercurea-Ciuc, în anul 2010 şi cuprinde 1200 pagini. Este o adevărată cronică a vieţii spirituale, culturale şi comunitare ortodoxe şi româneşti din cele două judeţe, Covasna şi Harghita, din ultimii cincisprezece ani, având o semnificaţie aparte pentru conştiinţa spirituală autentic românească, din interiorul şi din exteriorul arcului intracarpatic.

Episcopia Covasnei şi Harghitei – 20 de ani în slujba lui Dumnezeu şi a neamului românesc este un album aniversar publicat şi tipărit cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea ÎPS Părinte Ioan Selejan, în anul 2014.

VI.4.3. Promotor, organizator şi susţinător

ÎPS Ioan a fost promotor, organizator şi susţinător a celor XII ediţii ale Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, alături de Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Centrul European de Studii Covasna-Harghita. La toate ediţiile au participat reprezentanţi ai comunităţilor din Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Macedonia, Albania, SUA, Germania, Franţa, Italia şi Suedia, pe lângă cele din Ucraina şi Republica Moldova. Personalităţi importante ale vieţii publice româneşti au putut conferenţia şi intra în dialog cu participanţii, aflând în acest fel atât problemele care îi frământă, cât şi realizările, care de la an la an, au fost tot mai importante.

De asemenea, ÎPS Ioan a organizat şi susţinut cele XX de ediţii ale Sesiunii Naţionale de Comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, alături de Direcţiile Judeţene Covasna şi Harghita a Arhivelor Naţionale, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului de cultură Arcuş şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. La toate ediţiile Sesiunii au participat nume de marcă ale istoriei şi culturii româneşti, precum şi cercetători, arhivişti, muzeografi, profesori, preoţi, sociologi, etnografi din principalele centre culturale ale ţării şi din judeţele Covasna şi Harghita.

În anul 2005 a fost instalat un releu radio care permite recepţionarea în zona Topliţei a postului de radio creştin Trinitas, pentru care s-au cheltuit aproximativ 340 milioane lei. (va urma)

Erich-Mihail Broanăr

Ioan Lăcătuşu

Sebastian Pârvu