La jumătatea lunii lui „Gustar”, mai precis miercuri, 15 august are loc unul dintre marile evenimente ale creştinătăţii. Ne referim la Adormirea Maicii Domnului sau după cum i se mai spune, Sfânta Marie Mare ori Sântămăria Mare. Acum creştinii ortodocşi, catolici şi greco–catolici o omagiază pe ocrotitoarea copiilor, familiei şi a Bisericii. Totodată este şi Ziua Marinei Române, fiind decretată zi liberă.
Cea mai importantă Sărbătoare a verii
Sântămăria Mare reprezintă cea mai mare Sărbătoare a verii. Dincolo de aspectul său pur clerical, oamenii o percep – mai cu seamă în mediul rural – ca un prag ce desparte lunile călduroase ale anului de cele reci. De aceea se şi spunea că după ce trece Sfânta Mărie, bărbaţii renunţau treptat la …pălărie!
Aşa era zicerea de pe vremuri, dar de când s-a schimbat radical aspectul climatologic şi am ajuns ca săptămâni întregi să fie numai de ploaie ori să avem parte de temperaturi toride și în septembrie, nici zicala cu pălăria un mai este actuală.
Populația de la ţară, dar şi în mediul urban, în funcţie de sorgintea familiei, mai cu seamă femeile au ţinut Post timp de două săptămâni. În dimineața de 15 august vin în număr mare la biserică şi se roagă pentru sănătatea lor şi a familiei, pentru reuşita în căsătorie a copiilor, naştere uşoară (unde e cazul), dar şi pentru vindecări.
Semnificaţia unei noţiuni populare
Aşa cum ne spunea vechiul nostru colaborator, părintele Nicolae Hagiu, marele eveniment de la mijlocul acestei luni poartă şi denumirea de „Adormire”, pentru că tradiţia vorbeşte despre obştescul sfârşit al Maicii Domnului ca despre o stingere lină, o trecere spre cele veşnice aidoma unei…somn fără trezire.În terminologia religioasă nu se foloseşte formula referitoare la moartea unui sfânt.
Interesant este faptul că Slujba de Adormire nu este una tristă, aşa cum poate ar fi normal, ci una de lumină şi pace.
Ia sfârșit Postul
A fost o perioadă specială ce a precedat acest eveniment religios, marcată printr-un Post de mai scurtă durată şi care în ordine cronologică este al treilea din an după Postul Paştilor şi cel al Sfinţilor Petru şi Pavel. De reţinut că pe data de 15 august este ultimul Praznic Împărătesc din anul bisericesc, credincioşii cele
brând ziua în care Fecioara Maria a închis ochii pentru totdeauna.
Ea a supravieţuit vreme de 11 ani durerii de a-şi vedea fiul chinuit pe cruce. Cu trei zile înainte de a-şi da ultima suflare, a primit această tristă veste de la Arhanghelul Gavriil, oferindu-i-se astfel posibilitatea să se pregătească spiritual, să-şi ia adio de la cunoştinţe, fiind gata pentru momentul reîntâlnirii cu Fiul său. Se spune că Sf. Duh i-a anunţat pe Apostoli să meargă la Ierusalim ca să participe la înmormântare.
Maria a fost îngropată în localitatea Ghetsimani, din actualul Israel. Ajuns la trei zile după funestul moment, Apostolul Toma a dorit să-şi ia şi el rămas bun de la Maica Domnului, aşa că a cerut să fie deschis mormântul. Numai că trupul Sf. Marii dispăruse şi atunci toţi au realizat că Sf. Născătoare a ajuns în Ceruri.
Pelerinaje la mănăstiri
Vorbind de tradiţii să precizăm că pe un fapt notabil, că în multe judeţe, inclusiv Covasna, s-a perpetuat datina ca anumite persoane credincioase să efectueze pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Sfintei Mării, ducând daruri. Se organizează astfel mici excursii şi închinătorii merg să se roage, să facă danii pentru călugări şi să milostivească săracii care stau la porţile lăcaşurilor de cult. În unele zone mai izolate, mai ales în cele montane, în acest Post la ceasurile înserării, unii tineri sau adunat acasă la cantor şi învăţat cântece dedicate Maicii Domnului, supranumită în popor „Cea mai înaltă sfinţenie omenească cunoscută şi cinstită de Biserică”.
De Sântămărie Mare este datina de a culege flori de câmp şi de a le pune la icoana Preacuratei, considerându-se că ulterior sunt bune de leac.
Obiceiuri perpetuate din bătrâni
În dimineaţa de Sântămărie, cum ziceam, se merge la biserică şi se asistă la Slujbă. Apoi femeile trec pe la cimitir şi tămâiază mormintele celor dragi, iar unele împart aşa-numita colivă de fructe: struguri, prune şi în un
ele zone chiar faguri de miere.
În unele sate fetele nemăritate purtau pe vremuri o floare numită „Năvalnic”, care potrivit credinţei populare avea puterea să aducă peţitori.
Se ştie că după 15 august deja încep să se vadă primele semne ale toamnei. Dacă ieşim din luna lui „Gustar” şi intrăm în „Răpciune” se cheamă că Echinocţiul de Toamnă nu mai e departe, când ziua va fi egală cu noaptea.
Este şi un moment important al calendarului viticol. De asemenea, între cele două „Sfinte Mării” se seamănă grâul. În cazul în care înfloresc din nou trandafirii în jurul lui 15 august, sezonul autumnal va fi lung şi frumos.
Vechile practici rurale interziceau în aceste zile scăldatul în apa râurilor şi dormitul afară pe… prispă. Deşi, cu zăpuşeala de acum, asemenea lucruri nu au fi rele deloc!
După 15 august se reia sezonul nunţilor, fiind o perioadă foarte aglomerată, cu planificări făcute din timp, sezonul petrecerilor de acest fel ţinând până la intrarea în Postul Crăciunului, la jumătatea lunii noiembrie.
De Sântămăria Mare se organizau pe vremuri tradiţionalele târguri şi iarmaroace ale sfârşitului de vară, de care cei mai în etate îşi amintesc cu plăcere.
2,2 milioane de români poartă acest prenume
În multe familiile există cel puțin un membru sau mai mai mulţi cu prenumele Maria ori derivate precum Mărioara, Mariana, Mioara, Marilena, dar şi Marian şi Marin. Numele de botez amintite sunt foarte populare în România, estimându-se că ar fi peste 2,2 milioane de persoane care le poartă şi le cinstesc. Dintre care circa 1,8 milioane sunt femei.
Cele mai frecvente nume de botez sărbătorite în această zi sunt Maria (1,3 milioane), Mariana (274.000), Mărioara (65.900), dar şi Marian (296.400) la care se adaugă Marin (117.560).
***
Atenție NU se spune „La Mulţi Ani”, ci doar pe 8 septembrie de Sfânta Marie Mică, dar le putem adresa acum sănătate şi bucurie celor dragi care poartă acest prenume, împlinirea tuturor dorinţelor!
Horia C.Deliu
