În 2023 se împlinesc 30 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei. În aceste trei decenii, din 1993, s-au înregistrat progrese substanţiale către o presă liberă şi libertate de exprimare în toată lumea. Proliferarea mass-media independente în multe ţări şi înmulţirea tehnologiilor digitale au permis circulaţia liberă a informaţiilor. Cu toate acestea, libertatea presei, siguranţa jurnaliştilor şi libertatea de exprimare sunt tot mai atacate, având un impact asupra îndeplinirii altor drepturi ale omului, evidenţiază Organizaţia Naţiunilor Unite pe pagina https://www.un.org/.Comunitatea internaţională se confruntă, în prezent, cu crize multiple: conflicte şi violenţă, inegalităţi socio-economice persistente care conduc la migraţie, crize de mediu şi provocări pentru sănătatea şi bunăstarea oamenilor din întreaga lume. În acelaşi timp, se proliferează dezinformarea şi răspândirea informaţiilor false online şi offline, cu un impact grav asupra instituţiilor care susţin democraţia, statul de drept şi drepturile omului.
Tocmai pentru a contracara aceste situaţii critice şi ameninţări, libertatea presei, siguranţa jurnaliştilor şi accesul la informaţii preiau centrul atenţiei. Dreptul la libertatea de exprimare, consacrat în Articolul 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, este o condiţie prealabilă şi un motor pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului. Prin urmare, aniversarea specială din acest an a Zilei mondiale a libertăţii presei reprezintă un apel pentru recentrarea libertăţii presei, precum şi a mass-media independente, pluraliste şi diverse, ca element-cheie pentru exercitarea tuturor celorlalte drepturi ale omului.
Ziua mondială a libertăţii presei a fost proclamată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1993, la recomandarea Conferinţei Generale a UNESCO. De atunci, pe 3 mai, data la care s-a adoptat Declaraţia de la Windhoek, este sărbătorită la nivel mondial Ziua mondială a libertăţii presei. Declaraţia de la Windhoek a fost creată în cadrul seminarului UNESCO „Promoting an Independent and Pluralistic African Press”/„Promovând o presă africană independentă şi pluralistă”, desfăşurat la Windhoek, capitala Namibiei, între 29 aprilie şi 3 mai 1991.
După 30 de ani, legătura istorică făcută între libertatea de a căuta, împărtăşi sau primi informaţii şi binele public rămâne la fel de relevantă ca şi la momentul semnării acesteia.
Ziua de 3 mai joacă rolul de memento pentru guverne cu privire la necesitatea de a-şi respecta angajamentul faţă de libertatea presei. Este, de asemenea, o zi de reflecţie în rândul profesioniştilor media despre problemele libertăţii presei şi etica profesională. În acelaşi timp, este o oportunitate pentru: celebrarea principiilor fundamentale ale libertăţii presei; evaluarea stării libertăţii presei în întreaga lume; apărarea mass-media de atacurile la adresa independenţei acestora; aducerea unui omagiu jurnaliştilor care şi-au pierdut viaţa când îşi îndeplineau datoria, notează https://www.un.org/.
Aniversarea celei de-a 30-a ediţii a Zilei mondiale a libertăţii presei are loc pe 2 mai 2023 în Sala Adunării Generale a ONU, desfăşurându-se de-a lungul unei zile plină de şedinţe plenare cu susţinători proeminenţi ai drepturilor omului, activişti pentru libertatea presei, lideri din mass-media şi jurnalişti renumiţi, detaliază site-ul UNESCO – https://www.unesco.org/. Evenimentul este deschis de directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, urmând un mesaj video din partea secretarului general al ONU, António Guterres. Mai participă sau au intervenţii, printre alţii: A.G. Sulzberger, preşedinte şi editor The New York Times, Michelle Fleury, corespondent BBC, Felipe Neto, comunicator şi influencer digital, Kristen Saloomey, corespondent Al Jazeera, Agnes Callamard, secretar-general Amnesty International, Dunja Mijatovic, comisar pentru drepturile omului în cadrul Consiliului Europei, Antonio Zappulla, CEO Fundaţia Thomson Reuters, Sergiy Tomilenko, preşedinte al Sindicatului naţional al jurnaliştilor din Ucraina, Rana Ayyub, jurnalistă şi autoare de editoriale la Washington Post, Liliane Landor, directoare BBC World Service, Irene Khan, raportor special al ONU pentru libertatea de exprimare, Teresa Ribeiro, reprezentantă OSCE pentru libertatea presei.
AGERPRES
