În fiecare an, la 11 octombrie este marcată Ziua Şcolii Ardelene, o sărbătoare publică dedicată omagierii rolului fundamental al ideilor culturale şi politice promovate de mişcarea cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană. În 1754, la această dată, episcopul greco-catolic al Bisericii Române Unite cu Roma, Petru Pavel Aron, a emis decretul de înfiinţare, la Blaj, a primelor şcoli sistematice şi moderne din istoria românilor. Numite de ctitorul lor „fântânile darurilor”, acesta a mai spus: „Şcoala de obşte va fi a tuturor, de toată vârsta, de cetăţenie, de cântare şi de scrisoare, nici o plată de la ucenici aşteptându-se”, potrivit http://primariablaj.ro/.
Proiectul de lege privind instituirea acestei zile a fost adoptat de Senat la 19 noiembrie 2013 şi de Camera Deputaţilor la 3 iunie 2014, aceasta din urmă fiind for decizional. Legea nr. 93/2014 privind instituirea zilei de 11 octombrie ca Ziua Şcolii Ardelene a fost promulgată de preşedintele României la 1 iulie 2014. Cu această ocazie, autorităţile administrative publice centrale şi locale pot organiza manifestări publice dedicate acestei zile, potrivit https://lege5.ro/.
Iniţiativa a aparţinut deputatului bihorean Adrian Miroslav Merka, reprezentant al Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor din România, la care au aderat apoi mai mulţi parlamentari. În expunerea de motive din proiectul de lege adoptat de Parlamentul României se arată că „de-a lungul istoriei şi a formării statului român a fost esenţial aportul modului de gândire occidental […] mişcării culturale şi politice cunoscută sub numele de Şcoala Ardeleană […] Reprezentanţi de marcă ai Şcolii Ardelene, cât şi ai Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Petru Pavel Aron, Inocenţiu Micu-Klein şi Ion Budai-Deleanu, dar şi întreaga clasă intelectuală pe care au creat-o prin ideile lor în toate cele trei principate româneşti istorice, au preconizat logica unităţii poporului român într-o singură formaţiune politică, întemeiată pe unitatea originară a limbii românilor din întregul spaţiu locuit de aceştia, peste graniţele vremelnice instituite de vitregiile istoriei. Limba română, ca moştenire istorică de bază a poporului nostru, a constituit un obiect profund de cercetare a Şcolii Ardelene, prin orientări programatice curajoase.”
Şcoala Ardeleană a constituit primul nucleu iluminist din cultura română, o mişcare a intelectualităţii din Transilvania de la sfârşitul secolului XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, favorizată şi de unirea mitropoliei românilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolică, în urma căreia a luat naştere Biserica Română Unită cu Roma. Mişcarea, care susţinea emanciparea oamenilor prin educaţie şi cultură, era îndrumată, politic şi cultural de operele istorice şi filologice ale lui Samuil Micu (1745-1806), Gheorghe Şincai (1754-1816), Petru Maior (1756-1821) şi Ion Budai-Deleanu (1760-1820), minţi strălucite, erudiţi, savanţi de talie europeană, poligloţi, toţi cu studii teologice, filosofice şi de drept canonic la Roma şi Viena, notează https://www.rador.ro/.
Cel mai important document al Şcolii Ardelene, memoriul „Supplex libellus valachorum Transsilvaniae” (1791, 1792), a fost trimis împăratului Leopold al II-lea, prin care se cerea recunoaşterea românilor din Transilvania ca naţiune egală în drepturi cu celelalte ce intrau în componenţa Imperiului Habsburgic. Principalele centre culturale în care s-au manifestat reprezentanţii Şcolii Ardelene au fost la Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş, Orăştie şi Năsăud.
Şcoala Ardeleană a marcat profund procesul de modernizare a societăţii româneşti, stimulând gândirea istorică şi lingvistică, şi contribuind la formarea conştiinţei de unitate naţională a românilor. Din punct de vedere cultural, Şcoala Ardeleană a avut un rol important în stimularea studiului istoriei şi limbii române, a dezvoltării ştiinţelor naturii şi învăţământului, având meritul de a fi pus bazele cercetării ştiinţifice, a etnogenezei şi a istoriei românilor şi a limbii române, creând un climat favorabil dezvoltării literaturii şi a artelor. Influenţa Şcolii Ardelene a fost resimţită de cercurile culturale din Moldova şi Muntenia pe întreaga durată a veacului al XIX-lea, stimulând cercetarea istoriei şi promovarea limbii române şi contribuind la consolidarea conştiinţei unităţii naţionale.
AGERPRES
* Explicaţie foto din deschidere: Grupul statuar „Şcoala Ardeleană” din Cluj – Monumentul reprezentanţilor „Şcolii Ardelene”.
