Aproximativ 100 de reprezentanți ai societății civile, din mediul preuniversitar, dar și universitar, atrag atenția că actuala lege a Educației trebuie modificată.
Aceștia i-au trimis o scrisoare deschisă ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, în contextul în care miercuri, 24 august, a fost ultima zi de dezbatere publică privind noile legi ale Educației.
Printre semnatarii scrisorii se numără Mircea Miclea, fost ministru al Educației, Gabriel Liiceanu, filosof, Nicolae Manolescu, Simona Soare și Felicia Vrânceanu.
Una dintre preocupările principale ale semnatarilor vizează modificările aduse examenelor naționale.
Scrisoarea deschisă
„Domnule Ministru,
Suntem conștienți de necesitatea unor intervenții în sistemul național de învățământ preuniversitar, înțelepte, fundamentate, adaptate cerințelor prezentului și realității specifice. Ca atare, apreciem preocuparea manifestată de a îmbunătăți, organizațional și funcțional, cadrul de desfășurare a educației.
În același timp, ne exprimăm, dintru început, rezerva față de abordarea eclectică ilustrată cu prisosință de fundamentările și de prevederile proiectelor de lege. Considerăm că împrumutul de idei este benefic atât timp cât acestea sunt cuplate realităților societății românești. Aceste realități trebuie cunoscute în amănunt, în așa fel încât să poată determina valabilitatea și aplicabilitatea lor, respectiv validarea rezultatelor așteptate.
În acest context, surprindem modificări substanțiale aduse examenelor naționale (evaluarea națională și bacalaureat) și ne exprimăm îngrijorarea față de caracterul actualizat al evaluării, de natură să ignore problemele primordiale ale învățământului în favoarea unora periferice, mai degrabă simptomatice. Apreciem că modalitatea propusă (testare standardizată în format digital) reprezintă factor de vulnerabilitate la adresa interesului, aptitudinilor elevilor și chiar la adresa dimensiunii morale a personalității acestora. Totodată, amplifică riscul ca mii de elevi să nu își atingă potențialul pe parcursul anilor de studiu și determină ratarea viitorului profesional. Acest tip de evaluare are potențialul de a orienta elevii spre memorizare, ceea ce va afecta inteligența, va eroda caracterul și voința elevilor, va împiedica însușirea cunoștințelor astfel încât să li se dezvolte capacitatea de a le aplica, va descuraja descoperirea și exersarea funcțiilor gândirii, libertatea de gândire și de acțiune, creativitatea și spontaneitatea.
Considerăm că examenul la limba și literatura română, standardizat în format digital, nu va permite verificarea cunoștințelor elevilor. Susținem o educație care acordă atenție valorilor culturale specifice poporului român, după cum se statuează în principiile care guvernează sistemul educațional (”principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”), de aceea semnalăm că este necesar ca limba și literatura român să beneficieze de un număr suficient de ore în planul-cadru și de o evaluare adecvată.
Proiectul de lege acordă o mare atenție filierei profesionale. Totuși, considerăm că este necesară demarcația netă între cele trei filiere (teoretică, vocațională, profesională) și, așa cum sunt prevăzute diferențe structurale și organizaționale (curriculum, programă, plan-cadru etc), trebuie să existe și diferențe de evaluare. Altfel, existența însăși a specializării în timpul studiilor liceale va apărea ca inutilă. Totodată, ar apărea consecințe negative greu de estimat, odată ce am nivela în jos standardele de calitate. România de mâine își pune în pericol numeroase domenii-cheie într-o societate, deoarece ar deveni incapabilă să le pregătească specialiștii”, se arată în scrisoarea adresată lui Sorin Cîmpeanu.
Principalele articole din proiectul de lege susceptibile a avea un „serios impact negativ”
Articolul 71. Propunem în schimb o evaluare cu itemi variați, astfel încât cunoștințele să poată fi verificate. Respingem evaluarea standardizată în format digital, deoarece ea încalcă înseși principiile enunțate în proiectul de lege (art.3): principiul calității, relevanței și eficienței.
Articolul 75, alin. 5. Propunem eliminarea integrală a acestui articol și păstrarea actualei modalități de evaluare la bacalaureat.
Articolul 70, alin. 3, litera f. Respingem această prevedere, care încalcă principiile din art.3: principiul nediscriminării și al calității. Sunt discriminați elevii care vor să performeze la aceste materii, ca și profesorii ce predau disciplinele respective: deși au același statut profesional ca și ceilalți, nu au dreptul de a acorda note, ci doar calificative. Se reglementează practic diferențe între disciplinele școlare care devin de rang prim și altele de rang secund.
Articolul 74 – admiterea la licee și colegii naționale. Propunem eliminarea articolelor care stipulează organizarea de admitere separată la colegiile naționale. Este necesar să existe o modalitate unică de admitere în ciclul liceal, care să asigure echitatea și nediscriminarea.
Articolul 62, alin. 6, 7. Proiectul de lege introduce educația pentru viață ca disciplină obligatorie, împărțită în module, pe întreaga perioadă de școlarizare. Observăm că unor module foarte utile li se adaugă altele cu caracter politico-ideologic și este lăsată posibilitatea introducerii altora, prin ordin al ministrului educației. Considerăm că școala trebuie să rămână un spațiu al cunoașterii și al însușirii valorilor morale, departe de arena disputelor politico-ideologice.
Articolele 213-216. Propunem eliminarea integrală a articolelor, deoarece ele prevăd trecerea palatelor copiilor, cluburilor copiilor și cluburilor sportive școlare, din subordinea Ministerului Educației în cea a consiliilor locale. Articolul 215 stipulează că autoritățile locale nu au voie să schimbe destinația clădirilor și terenurilor, “pentru o perioadă de minimum 10 ani de la momentul transferului și a schimbării regimului juridic al domeniului public”. Astfel se încurajează manifest desființarea lor. Mai observăm (art 215, alin.9) și că profesorilor din aceste unități li se acordă un răstimp de zece ani pentru a se transfera în învățământul de masă.
Articolul 27, alin.5. Acest aliniat contravine principiului descentralizării și al echității. Dacă unităților de învățământ din filiera teoretică și vocațională li se permite școlarizarea pe două filiere în aceeași unitate (alin.6, 7), în schimb liceele profesionale nu ar mai avea dreptul să acrediteze și clase de vocațional sau teoretic, deși cererea pentru ele există.
Întrebările puse ministrului Educației
Schimbările propuse se fundamentează pe un studiu de impact, care a cercetat efectele pozitive și eventuale efecte negative ale noii legi?
Ce anume a împiedicat corelarea dintre valorile, reperele și principiile declarate pentru ghidarea reformelor propuse și proiectele de lege în sine?
Având în vedere modalitatea de evaluare la examenele naționale, coroborată cu alte demersuri, precum eliminarea tezelor sau împărțirea anului școlar în module, cum putem avea certitudinea că cei ce au lucrat la această inițiativă de reformă au înțeles sensul și finalitățile educației?
Care va fi motivația de a învăța a elevilor, în condițiile intenției de uniformizare a testelor, independent de filieră și profil? Cum va contracara legea riscul slăbirii motivației, a voinței, ca și pe acela al menținerii elevilor sub capacitatea lor naturală de dezvoltare?
Profilul real va beneficia de întrebări de matematică accesibile și profilului uman, ca și filierei profesionale? De ce mai există, spre exemplu, specialitatea matematică-informatică, dacă examenele la specialitate nu mai sunt obligatorii?
Dacă rezultatul la proba facultativă de matematică-informatică, pentru profilul real, se va concretiza într-un certificat, de ce ar alege un elev această probă? Cu ce îl ajută un asemenea certificat, în condițiile în care este de așteptat ca marile universități să își organizeze propriul examen, bacalaureatul pierzându-și credibilitatea?
Care mai este valoarea studiului din cei patru ani de liceu, dacă întrebările din trunchiul comun (română, matematică, științe, istorie, geografie, științe socio-umane) trebuie să fie accesibile tuturor filierelor și profilelor, într-o probă comună de bacalaureat?
Vor exista platforme online și cărți cu teste grilă similare celor destinate obținerii permisului de conducere?
Cât de jos se va coborî nivelul cunoștințelor pentru ca un examen cu probe comune, nediferențiate în funcție de filieră, să poată fi susținut și de elevii de liceu teoretic, dar și de cei de școală profesională?
Problema slabei promovări în rândul elevilor de profesională ar putea fi abordată prin prevederi de tipul obținerii unui certificat/atestat, în loc să nivelăm în jos standardele de calitate?
Proiectul de lege are numeroase prevederi pentru elevii de profesională, ca și pentru ”elevii capabili de excelență”. Cum putem evita polarizarea învățământului românesc, având grijă de dezvoltarea plenară a tuturor elevilor, respectându-le individualitatea și oferindu-le tuturor un cadru stimulativ și performant?
Care este legătura preconizată dintre bacalaureat și învățământul superior?
Ministrul Educației, îndemnat să acorde prioritate calității învățământului
„Domnule Ministru, înțelegând seriozitatea și importanța unui asemenea demers, educația fiind o direcție prioritară a administrației prezidențiale, vă rugăm să vegheați la asigurarea calității lui, inclusiv prin reanalizarea sa, ca și prin prelungirea perioadei de dezbatere și restructurare, până când se vor epuiza implicarea și consultarea entităților din zona de expertiză, în măsură să se exprime cu privire la proiectele propuse, atât pentru învățământul superior, cât și pentru cel preuniversitar.
De asemenea, considerăm necesară implicarea și consultarea reală a intelectualilor României, a corpului profesoral și a părinților, adică a celor direct interesați, în formularea propunerilor de legi ale educației, destinate reformării sistemului educațional de amploarea intenționată, care sunt în măsură să îmbogățească patrimoniul educației românești”, au mai transmis semnatarii scrisorii, potrivit știrileprotv.ro
Semnatarii scritorii:
Brândușa Armanca – jurnalist
Adriana Babeți – scriitor
Magda Cârneci – istoric al artei
Andrei Cornea – filosof
Rodica Culcer – jurnalist
Daniel Cristea-Enache – critic literar, conf.univ.dr., Universitatea din Bucuresti
Petre Guran – cercetător, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române
GRUPUL PENTRU DIALOG SOCIAL
Emil Ionescu – profesor universitar doctor, Universitatea din București
Gabriel Liiceanu – filosof
Nicolae Manolescu – critic literar
Mihai Maci – lector univ. dr, Universitatea din Oradea
Mircea Miclea – prof.univ.dr., Universitatea “Babeș Bolyai”, Cluj
Antonio Momoc – decan, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicării, UB
Andrei Oișteanu – cercetator, istoric al mentalitatilor, scriitor
Horea Paștină – pictor
Mircea Platon – istoric, eseist
Cristian Preda – decan FSP, Universitatea din București
Alex Ștefănescu – critic literar
Radu Vancu – scriitor, conf. univ. dr. Universitatea “Lucian Blaga”, Sibiu
Lazăr Vlăsceanu – sociolog
Varujan Vosganian – scriitor
Luigi Bambulea – cercetător științific, Muzeul Național al Literaturii Române, București
Aliona Barbălat
Ramona Bică – medic cardiolog
Sanda Alina Bălan – lector univ.dr., Universitatea din Pitești
Ionuț Butoi – lector univ. dr, Universitatea din Bucuresti
Lucia Cifor – prof.univ.dr., Universitatea “Al.Ioan Cuza”, Iași
Alexandrina Cernov – acad., scriitor – Cernăuți
Antonia Ciolac: CS dr. Institutul de Lingvistică al Academiei Române “Iorgu Iordan – Al. Rosetti” Christian Crăciun – critic literar
Cristina Cojocaru
Alex Costache – asistent univ.dr, ASE, București
Cristina Chirvasie – regizor de teatru, scriitor
Ioan Dănilă – conf.univ.dr., Universitatea “Vasile Alecsandri”, Bacău
Eugenia Driscu- profesor, realizator radio, tv – Iași
George Enache – profesor universitar doctor
Oana Enăchescu – realizator radio
Mihai Tudor Gavrilă – medic ortoped
Stefan Găitănaru – prof. univ. dr, Universitatea din Pitesti
Gheorghiță Geană – prof. univ. dr., filosof
Adrian Alui Gheorghe -prof.dr., scriitor
Ionut Gobej – medic neurochirurg
Ioana Gobej – medic oftalmolog
Tudor Guzun – jurnalist, redactor
Georgiana Heemeryck – medic primar orl
Veronica Iani – scriitoare
Grațiana Lăzărescu – scriitoare
Doina Modola – prof. univ. dr., critic de teatru, teatrolog
Elena Murariu – pictor restaurator, iconograf
Emanuela Andreea Ovadiuc
Cristina Paladian- conf.univ.dr., Cernăuți
Ion Pop – prof.univ.dr., critic literar
Vasile Rauț
Constantin Ritivoiu – pictor
Dr. Amalia Ritivoiu – medic primar endocrinologie
Adrian G Romila – prof.dr., scriitor
Camelia Romila
Simona Sora – scriitoare
Teodora Stanciu – profesor, realizator emisiuni radio, tv
Mihai Șleahtițchi – profesor universitar doctor
Maria Șleahtițchi – profesor universitar doctor
Maria Toacă Andrieș – jurnalist
Cristina Vasiliu – jurnalist, redactor
Ciprian Voicila – sociolog
Delia Voicu – cercetător, Institutul Diplomatic Român
Felicia Vrânceanu – conf.dr., Universitatea Ștefan cel Mare, Suceava
Elena Vântu Tărâțeanu- director muzeu “Mihai Eminescu”, Cernăuți
Tudor Zbârnea – pictor
Cadre didactice din învățământul preuniversitar:
Elena Angelica Androni (sc. Stefan cel Mare, Focsani)
Irina Anghelescu (C.N. Sfântul Sava, București)
Rucsandra Bălășoiu (C.N. Mihai Viteazul, București)
Adriana Călin (șc. “D. Zamfirescu”, Focsani)
Cristina Cergan (șc. Ion Minulescu, Pitesti)
Gabriela Corobana (C.N. Mihai Viteazul, București)
Lucian Costache (profesor, scriitor)
Florin Eufrosie-Mirica (C.Ec. Mihail Kogălniceanu, Focșani)
Iudita Dodu Ieremia
Eleonora Fojica (C.N. Mihai Viteazul, București)
Adrian Gobej (C.N. Vlaicu Vodă, Curtea de Argeș)
Silviu Graure (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Marin Ionescu (profesor, Pitești)
Simona Liutiev (C.tehn. Dacia, Pitești)
Raluca Mihaela Marinescu (C. Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Maria Miron (C.N. Mihai Viteazul, București)
Carmen Adriana Moraru
Andreea Gabriela Năstase
Constantin Nicolau (C.N. Vlaicu Voda, Curtea de Arges)
Manuela Oncescu (C.N. Dinicu Golescu, Câmpulung)
Maria Panaitopol (profesor, matematician)
Oana Petre (C.N. Mihai Viteazul)
Melania Popa (C. tehn. Grigore Cerchez)
Raluca Prelipceanu
Florina Ioana Revnic (Liceul pedagogic Anastasia Popescu)
Vlad Nicolae Robu
Maria Robescu
Răzvan Săcrieru (Liceul de Artă Gh. Tattarescu, Focșani)
Grațiela Soare (Scoala Stefan cel Mare, Focsani)
Monica Serbanescu (liceul pedagogic Anastasia Popescu, Bucuresti)
Mugurel Stefan (C.N. Mihai Viteazul, București),
Loredana Taga (C.N. I.L.Caragiale, Ploiești)
Daniel Văcaru (C.Ec. Maria Teiuleanu, Pitești)
Simona Valinda Zepisi (C.N. Ienăchiță Văcărescu, Târgoviste)”
Lista rămâne deschisă la: [email protected]
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu FOTO Facebook
