Pe data de 31 august cinstim Ziua Limbii Române, legiferată ca dată festivă a țării noastre, o sărbătoare de suflet care ne vizează (sau ar trebui să ne vizeze) pe toți. Păcat că în mod oficial ne aducem aminte de acest eveniment doar o dată pe an, deși în cuget și în simțiri mulți dintre noi slăvim graiul strămoșesc clipă de clipă, ceas de ceas, zi de zi.
Este adevărat, avem o Lege – nr. 53/2013 – care stipulează că Ziua Limbii Române…poate (deși normal ar trebui specificat că data amintită) să fie serbată oficial de către autorităţile şi instituţiile publice, inclusiv de reprezentanţele diplomatice şi institutele culturale ale României, precum şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific. De asemenea, este prevăzută arborarea Drapelului naţional, precum şi posibilitatea ca societăţile de radio şi televiziune, presa în general să relateze aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.
În expunerea de motive inițiatorul propunerii legislative explica faptul că „Importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Graiul românesc constituie Limbă oficială şi naţională a țării noastre, iar 90,6 % din populaţie o consideră idiom matern. În plus, din 1 ianuarie 2007 româna a devenit una dintre limbile oficiale la nivelul Uniunii Europene.
Cinci secole de la redactarea în română a primului document!
Fiind acum un moment potrivit, să precizăm pentru lectorii mai puțin informați că documentul cel mai vechi redactat în română și care s-a păstrat până în zilele noastre datează taman din anul 1521 !!! Este vestita Scrisoare a boierului Neacșu Lupu din Câmpulung, care acum…500 de ani îl înștiința pe judele Brașovului, Hans Benkner, despre atacurile iminente ale turcilor. Înștiințarea era caligrafiată cu alfabetul chirilic, la fel ca majoritatea scrierilor românești din acea perioadă.
Prețiosul hrisov a fost găsit de Friedrich Stenner în 1894 printre documentele aflate la Arhivele din Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original era scris pe hârtie, având pecetea oficială aplicată pe verso, relatând despre mișcările militare ale otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească. Epistola lui Neacșu nu are menționată data redactării, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate, scrierea ei efectivă realizându-se probabil între 29 și 30 iunie 1521 la Dlăgopole, numele slav al urbei Câmpulung Muscel.
Comunicarea scrisă la care ne referim se încadrează în contextul relațiilor strânse dintre negustorii din Țara Românească și Moldova cu cei din Brașov. Numele lui Neacșu Lupu apare într-un document mai vechi, făcându-se referire la un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii sași brașoveni, iar primarul Hans Benkner era cunoscut ca jude încă din 1511.
Există și alte texte celebre, cum ar fi Palia de la Orǎștie (1581) şi Letopisețul Țării Moldovei (1647) în care se menţionează termenul de limbă română.
Prima tipăritură românească a fost un Manual de catehism imprimat la Sibiu în anul 1544. Din păcate s-a pierdut, astfel că putem considera cu adevărat cea dintâi lucrare tipărită care s-a păstrat Evangheliarul slavo-român a lui Filip Moldoveanul (1551-1553).
Și pentru a încheia acest capitol să mai precizăm că Prima tipăritură românească cu litere latine este culegerea de Cântece religioase calvine a episcopului Pavel Tordaşi, apărută în 1560.
Sărbătoare şi în Republica Moldova
Ziua Limbii Române se sărbătorește şi în Republica Moldova începând cu 31 august 1989, după decretarea Limbii române ca limbă de stat și trecerea la grafia latină, rol consfinţit şi în Declarația de Independență adoptată la 27 august 1991.
În Republica Moldova aproape trei sferturi dintre locuitori consideră româna ca limbă maternă, iar în Transnistria doar circa 30 la sută din populaţie vorbeşte limba română. Totodată în zonele Timocului și Voivodinei din Serbia trăiesc vorbitori de română, dar în procente mici. Graiul nostru a ajuns în anii din urmă să fie întâlnit în multe ţări ale lumii, mai cu seamă în Spania, Italia, Marea Britanie, Germania fiind des întâlnit. Procente semnificative se întâlnesc în Israel, datorită emigranților, dar și în Orientul Mijlociu, unde există în jur de jumătate de milion arabi (după unele estimări) care au făcut studiile în România, şi teoretic cunosc limba română.
Interesant este şi faptul că româna este una dintre cele cinci limbi în care sunt oficiate servicii religioase în statul monastic Muntele Athos, fiind vorbită în schiturile Prodromu și Lacu.
Dacă vă interesează, dragi cititori, rețineți că există mai multe graiuri înrudite cu limba noastră străbună, cum ar fi aromâna (circa 250.000 de vorbitori), putând fi întâlnită în unele zone din Albania, Bulgaria, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia, chiar și în România, unde există importante comunități aromâne, mai ales în Dobrogea. Se presupune că despărțirea dintre limba aromână și dacoromână s-a produs între secolele al IX-lea și al XII-lea. Să amintim și de meglenoromâna (circa 10.000 de vorbitori), folosită pe o arie mică în sudul Peninsulei Balcanice, ea desprinzându-se ceva mai târziu de dacoromână, anume în secolul al XIV-lea, de aceea asemănarea cu limba română actuală este mai pregnantă. Să subliniem faptul că și în Ucraina viețuiesc mulți cetățeni cunoscători ai limbii române, deși cu puternice influențe slave (cifrele sunt aproximative și nu ne hazardăm să le menționăm) în regiunile Cernăuți, Odesa, Transcarpatia.
Și, în sfârșit, să pomenim și de surata istroromâna (sub 1000 de vorbitori), folosită în câteva sate din Istria-Croația. Comunitatea de istroromâni ar trăi acolo dinainte de secolul al XII-lea.
Lansări de carte ale unor autori din județele Covasna și Harghita
Și fiindcă am evocat documente și fapte de cultură, să subliniem o frumoasă acțiune organizată astăzi cu ocazia Zilei Limbii Române de Asociația Cultural-Creștină Mitropolit Nicolae Colan și Editura Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna și Harghita. Astfel, marți, 31 august 2021, ora 12.00, la Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit Nicolae Colan din Sf. Gheorghe, va avea loc festivitatea de lansare a unor cărți semnate de autori din județele Covasna și Harghita.
În acest context evidențiem volumul de debut al tinerei noastre colege de redacție Ana Alina Ciorici-Costache, intitulat Dialoguri de suflet, apărut la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe. Semnalăm cu plăcere, firește, și noul op al harnicei și talentatei poete și jurnaliste Mihaela Aionesei, din Târgu Secuiesc, Cerul de la capătul scării, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, precum și noul tom de publicistică al colaboratorului permanent al cotidianului Mesagerul de Covasna, profesorul și esperantistul de anvergură națională și internațională Mihai Trifoi, din Bixad, ce poartă titlul, Pe drumul speranței. Articole, traduceri, comentarii și opinii, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe. Tânărul și dinamicul preot Antonie Vasile Tămaș Delavâlcele, fiul eruditului scriitor și slujitor al Domnului, Ioan Tămas, ce a viețuit și păstorit in comuna Vălcele, plecat prea repede dintre noi, a editat Corul Bărbătesc Voievozii Munților – glasul iubirii de țară, la Editura Rotipo, Iași. Salutăm, de asemenea, reeditarea minunatei cărți Puii de brad, a regretatului poet-țăran Ghiță Baciu, din Țara Buzaielor, tatăl senatorului Gheorghe Baciu, din Întorsura Buzăului (despre activitatea rodnică a amândurora subsemnatul având satisfacția de a scrie de mai multe ori în cotidianul Cuvântul Nou), ediția de față fiind a doua, revizuită, adăugită și îngrijită de profesorii Petre Străchinaru și Constantin Stanca. Consemnăm și un alt titlu, Trecute lumini și umbre. Răzeși–urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, semnat de Adrian Gheorghiu, tipărit tot de Editura din Sf. Gheorghe, îngrijit de Traian Petre Gheorghiu, prezintă Diana Gheorghiu.
Trebuie spus că de-a lungul anilor multe dintre aparițiile ce au văzut lumina tiparului la Editură covăsneană Eurocarpatica, au beneficiat de prefețe scrise cu acribie și dragoste de către distinsul și generosul Om de Cultură – Ioan Lăcătușu – doctor în sociologie, pe care-l salutăm cu prețuire.
Și nu în ultimul rând, ne face deosebită plăcere să anunțăm apariția Trilogiei Lecții cu fluturi, sentimente cu păsări, la Editura Artprinter, Sfântu Gheorghe, dar și audio-book-ul Mirări, ambele semnate de prietenul Ionel Simota, remarabil poet din Miercurea Ciuc. Va fi adus în atenția cititorilor și Viorel Sălăgean, cu lucrarea Paradigma înstrăinării, apărută la Editura Studia, din Cluj-Napoca.
Manifestarea va fi moderată de poeții Mihaela Aionesei și Ionel Simota, amândoi făcând parte din Uniunea Scriitorilor din România.
Și Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov cinstește evenimentul
Pentru a marca Ziua Limbii Române și Teatrul Sică Alexandrescu din Brașov (manager dr. Dan-Cristi Cogălniceanu) a programat mai multe evenimente. După cum ne-a precizat colaboratoarea noastră prof. Diana Flavia Stegaru, secretar literar, începând cu ora 16.30, în Foaierul Teatrului vor avea loc mai multe acțiuni. Ne referim la ”Orașul Limbii Române”, prezintă pr. Vasile Oltean, Adrian Lesenciuc, Mihaela Malea Stroe, apoi lansarea nr. 3 al Revistei Literare ,,Libris”, prezentare susținută de Laurențiu Ciprian Tudor și Augusta Oniță. Urmează vernisajul Expoziției de ii ce poartă interesantul titlu „Povești… cusute”, speaker Cristina Timariu.
Începând cu ora 18.00, la Sala Studio ,,Stela Popescu” se va desfășura un spectacol interactiv, coordonat de actorul Mădălin Mandin.
„Vă așteptăm, dragi prieteni, să celebrăm împreună această zi, care cinstește limba în care râdem, ne strigăm bucuria, plângem, ne comunicăm ideile, îi chemăm pe cei dragi, ne creștem copiii”, au precizat organizatorii. Iar tânăra generație are datoria, am adăuga noi, de a continua să învățe să scrie fără greșeli și să vorbească în mod corect dulcele grai românesc.
…Așadar, azi vor avea loc în zona Țării Bârsei și în Arcul Intracarpatic o serie de manifestări interesante, care vor merge cu siguranță la inima tuturor iubitorilor și vorbitorilor limbii române.
Horia C. Deliu
