Au luptat cu vitejie pentru ţara lor. Şi-au dat viaţa pentru ca noi să ne bucurăm azi de libertate. O libertate pe care, de multe ori o înţelegem cu totul altfel decât şi-ar fi dorit ei, eroii neamului nostru. Jertfa lor mântuitoare ne redă astăzi un strop din demnitatea pierdută, de-a lungul timpului. Ne face să fim mândri că suntem români şi să ridicăm puţin fruntea plecată sub povara greutăţilor şi a umilinţelor îndurate azi, mai mult ca oricând.
În conștiința publică românească măritul praznic al Înălțării la ceruri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos se îngemănează, într-o semnificativă și sfântă tradiție, cu cinstirea memoriei Eroilor Neamului care, de-a lungul secolelor, și-au așezat înălțătoarea jertfă a propriei vieți la temelia devenirii și împlinirii istorice a poporului român pentru apărarea vetrei și a credinței strămoșești, pentru libertate, demnitate și unitate statală.
Anul acesta se împlinesc 97 de ani de când s-a statornicit oficial, la 4 mai 1920, înfrățirea acestor două mari sărbători ale spiritualității și istoriei românești.
Înțeleasă prin prisma semnificației Înălțării la Ceruri a Mântuitorului Iisus Hristos, jertfirea de către toți eroii a propriei vieți pe altarul idealurilor celor mai înalte ale poporului român dreptcredincios capătă, la rândul ei, valoare de simbol consonant cu însuși darul divin al Duhului Sfânt revărsat în Biserică, urmare a Înălțării Domnului. Asemenea Înălțării lui Hristos, întru slavă, în urma jertfei Sale mântuitoare, jertfa supremă a vieții eroilor contribuie la înălțarea poporului în darul sfânt al libertății, al unității și demnității naționale.
Jertfa mult dăruitoare și bogat roditoare se exprimă, astfel, în întreaga sa amploare și valoare, pentru generațiile de fii ai poporului nostru care au fost, sunt și vor fi beneficiari ai acestui neprețuit dar al înaintașilor eroi români.
Ziua Eroilor, izvorâtă dintru aceeași plămadă de semnificații cu Praznicul Înălțării Domnului, trezește astfel, în mod firesc, în conștiința tuturor românilor, emoția profundei recunoștințe față de toți fii poporului nostru care s-au ridicat, de-a lungul veacurilor prin jertfa vieții lor, la înălțimea supremei generozități a prețuirii datoriei față de semeni și față de patrie mai presus decât însăși prețuirea propriei existențe pe pământ.
Cu profundă recunoștință în suflete și în conștiințe, prețuim pe toți eroii cei de demult ai luptelor pentru libertate, unitate și apărarea Creștinătății și a Europei întregi, pe cei de la Posada, Rovine, Vaslui, Războieni, Călugăreni ori Șelimbăr, pe cei din luptele Războiului pentru Independență din 1877-1878, pe cei din bătăliile Războiului pentru Întregirea Neamului din 1916-1918, pe cei ce s-au jertfit pentru țară în 1941-1945 pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial, pe cei ce s-au jertfit pentru libertate și credință în decembrie 1989, precum și pe toți cei care și-au dăruit jertfa supremă acolo unde țara le-a încredințat misiunea în anii din urmă.
Suntem convinşi că visul milenar înfăptuit prin ei, ne cheamă să apreciem spiritul lor de sacrificiu şi să ne apropiem cu sfinţenie, ca să luăm tărie de credinţă, de luptă, de jertfă şi de biruinţă. Căci prin ei, prin jertfa lor se face un punct de întâlnire cu istoria neamului şi cu oamenii şi în acelaşi timp jertfa lor constituie semnul vizibil al faptului că viaţa noastră devine o cruce şi o înviere, un punct de întâlnire, sprijinit de dragoste şi nădejde fără de care sufletul nostru ar fi sărac şi pustiu, lipsit de firul ce îl leagă de istoria şi credinţa întregului neam.
În fiinţa lor se află nişte comori sfinte, truda şi jertfa înaintaşilor din care se hrăneşte neîntrerupt prezentul şi viitorul nostru. În ei stă, într-o exprimabilă legătură, ceea ce este vremelnic cu ceea ce este etern în făptura omului. Ei formează cartea de dăinuire a neamului din care au răsărit veac după veac în vatra zămislirii lui. Sunt brazde adânci în istoria neamului din care au răsărit idealuri şi împliniri măreţe – jertfa lor a fost motivată de faptul că cine luptă pentru dreptate, cinste, libertate, luptă pentru Dumnezeu, apără familia, moşia, cultura, limba, legea, neamul.
Ei sunt născuţi din credinţa, hărnicia, truda şi jertfa poporului. Ei au crezut în fiinţa neamului, pe altarul căruia au adus cea mai sublimă jertfă: Viaţa! Graiul pământului românesc din adâncuri şi pe o arie tot mai întinsă dă mărturii sfinte despre adevăraţii lui stăpâni, care l-au lucrat cu sudoarea frunţii lor şi au pecetluit dreptul asupra lui şi Libertăţii cu sângele de eroi şi martiri. Din jertfa lor, în ceasurile noastre de îndoială, ne vin îndemnuri, mustrări şi sfaturi, ca să pricepem ce este viaţa şi scopul unui sublim ideal. Ei s-au jertfit pentru idealuri atât de înălţătoare cum sunt acelea pe care le reprezintă Sfânta Cruce şi Tricolorul naţional. Pilda lor de slujire necondiţionată şi jertfa neprecupeţită pe altarul pământului strămoşesc, ne dau în aceste momente statornicia şi viitorul ţării şi ne asigură biruinţa pe care o dorim.
E lung, nesfârşit de lung pomelnicul de eroi şi martiri ai neamului românesc. Ei îşi dorm somnul în nădejdea învierii alături de strămoşii şi părinţii noştri şi lasă ca pe osemintele lor de jertfă să se ridice măreţul edificiu: ROMÂNIA! Pentru aceasta, Ziua Eroilor, care se sărbătoreşte în această zi sfântă, simbolizează culmea jertfei, a bucuriei şi gloriei la care s-au ridicat peste veacuri, aleşii neamului, ca să ne aducă întregirea, dezrobirea, pacea şi libertatea după care am însetat! Dintre atâtea zile de reculegere „Ziua Eroilor” este şi una din cele mai sfinte sărbători care ne poate da prilej de aducere aminte, căci prin jertfa lor au devenit pentru n
oi toţi un adânc legământ sufletesc şi înălţare.
Astăzi, ca nişte trimişi ai neamului ei vin la noi, cu rol hotărâtor în viaţa de zi cu zi şi ne cer să dărâmăm egoismul, răutatea, duşmănia, ura, nedreptatea şi tot ce ne desparte şi ne îndepărtează.
Eroii reprezintă jertfa de veacuri a unui neam! Dar nu-i de ajuns numai să ne aducem aminte de ei cu respect şi recunoştinţă! În această sfântă zi, ei cer de la noi să ne schimbăm firea prin înnoirea minţii, schimbarea mentalităţii, şi o recâştigare a gândirii sfinte care să ne ducă spre o renaştere, o reînnoire a sufletelor noastre în a deveni mai buni, mai cinstiţi, mai muncitori, plini de înţelegere şi dăruire. Se vorbeşte de o lume nouă! Duhul eroilor vrea de la această lume, o slujire nouă, un ideal nou de viaţă plin de demnitate, de muncă cinstită, iubire, de jertfă şi istorie. Să căutăm a ne ridica cu viaţa şi faptele noastre la înălţimea Virtuţilor lor.
Ei nu se jelesc, ei cer să fie urmaţi pe calea muncii, a faptelor şi a idealului de lumină din care să răsară pentru noi toţi o viaţă mai bună, liberă, cinstită, plină de pace, dragoste şi demnitate naţională. Cinstirea faptelor lor eroice le-o vom arăta şi dovedi nu prin simple discursuri şi confesiuni retorice, ci prin înălţarea noastră la măreţia şi strălucirea jertfei lor! Făclie de lumină şi de înălţare, eroii neamului ne cer astăzi un stil de viaţă nouă şi devotament cu dăruire pe altarul neamului. Să plecăm genunchii şi inimile noastre pentru pioasa reculegere în faţa eroilor noştri, ctitori ai veşniciei româneşti şi să lăsăm să cadă o lacrimă de recunoştinţă, în rugăciunea noastră pentru veşnica lor odihnă!
Ziua Eroilor era sărbătorită atât pe teritoriul ţării, cât şi în străinătate de autorităţile române, în mod demn, prin organizări de Te-Deum-uri, procesiuni şi serbări cu un înalt caracter naţional şi patriotic, la care participau toate instituţiile de stat şi particulare, fără deosebire de religie sau etnie.
Programul festivităţilor era propus de societatea „Mormintele eroilor căzuţi în război” – din 1927 denumită societatea „Cultul Eroilor” – în colaborare cu autorităţile locale şi aprobat chiar de Consiliul de Miniştri.
De Ziua Înălțării Domnului (mare sărbătoare creștină, care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Înviere) celebrăm Ziua Eroilor, sărbătoare națională a poporului român, în memoria celor căzuți de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului.
În semn de recunoștință pentru sacrificiul suprem al sutelor de mii de ostași căzuți la datorie în timpul Primului Război Mondial, Tratatul de la Versailles, semnat de fostele țări beligerante în 1919, prevedea, printre altele, obligativitatea întreținerii mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a operelor comemorative de război dedicate acestora.
În România, care a pierdut în prima mare conflagrație a secolului al XX-lea aproape un milion de militari și civili, concretizarea prevederilor actului de la Versailles s-a făcut prin Decretul-lege nr. 1693/4 mai 1920 – care a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălțării Domnului Iisus Hristos, dată decretată sărbătoare națională a poporului român. Țara noastră a devenit astfel primul stat care i-a asimilat pe eroii străini celor naționali.
Un rol important în omagierea Eroilor căzuți la datorie l-a avut Societatea „Mormintele Eroilor Căzuți în Război” (înființată în 1919) și transformată ulterior, în 1927, în Societatea „Cultul Eroilor”. Datorită acestei organizații, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Maria, în anul 1923 a fost inaugurat Mormântul Ostașului Necunoscut, amplasat inițial în fața Muzeului Militar Național din Parcul Carol. De asemenea, Societatea, care de la 1 august 1940 s-a numit „Așezământul Național Regina Maria”, a avut o activitate prodigioasă, manifestată inclusiv prin construirea, în perioada interbelică, a numeroase monumente și plăci comemorative în aproape toate localitățile țării.
Ca urmare a conjuncturilor politice, prin Decretul nr. 71/1948, Ziua Eroilor a fost stabilită pe data de 9 mai, abrogându-se prevederile anterioare. Decretul nr. 117/1975 privind regimul mormintelor și operelor comemorative a menținut reglementarea care prevedea ca data de 9 mai să fie considerată Ziua Eroilor, sărbătorindu-se cu prilejul Zilei Independenței de Stat a României și a Victoriei asupra Fascismului.
După 1990, ca urmare a demersurilor Ministerului Apărării Naționale, Ziua Eroilor nu s-a mai sărbătorit la 9 mai, ci de Ziua Înălțării Domnului.
La 2 mai 1995, Parlamentul României a adoptat o lege conform căreia Ziua Înălțării Domnului a fost declarată Ziua Eroilor, pentru a omagia jertfa celor căzuți în luptă pentru libertatea și independența poporului român.
Ziua Înălțării Domnului a fost desemnată Zi a Eroilor și sărbătoare națională bisericească, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001. Totodată, legea din 2003 privind regimul monumentelor și operelor comemorative de război a proclamat sărbătoarea Înălțării Domnului, drept sărbătoare națională a poporului român.
Ministerul Apărării Naționale, prin unitățile, instituțiile de învățământ, cercurile și bibliotecile militare, desfășoară manifestări dedicate Zilei Eroilor: simpozioane, întâlniri cu istorici și veterani de război, vizite la cimitire de onoare și monumente comemorative de război, expoziții de carte etc.
Autoritățile administrației publice locale organizează manifestări comemorative, expoziții tematice, simpozioane și mese rotunde și desfășoară programe proprii de comemorare a eroilor, în funcție de specificul local, la cimitire și monumente de război.
De Ziua Eroilor, la ora 12.00, în toate lăcașurile de cult se trag clopotele, iar în instituțiile publice și unitățile de învățământ se păstrează un moment de reculegere. Festivitățile de comemorare a eroilor încep după oficierea Sfintei Liturghii a Înălțării Domnului.
Instituțiile de apărare și ordine publică asigură gărzi de onoare și muzici militare pentru ceremoniile oficiale organizate în capitală, în municipiile reședință de județ și la alte cimitire de război reprezentative din țară.
Fie ca lumina Zilei Eroilor din Ziua Înălţării la Ceruri a Mântuitorului nostru Iisus Hristos să reverse în sufletele românilor de pretutindeni sentimentele înălţătoare ale iubirii de Dumnezeu, de Neam şi de Patrie, dimpreună cu sentimentul de recunoştinţă faţă de toţi Eroii neamului românesc, sentiment exprimat duhovniceşte în rugăciuni de pomenire, şi solemn în ceremonii de cinstire, spre slava lui Dumnezeu și demnitatea noastră ca popor.
Îngenunchem în faţa mormântului şi a memoriei tale, noi şi generaţiile care vin după noi, cu jurământul că îţi vom urma pilda, erou al Neamului, păstrând ca pe lumina ochilor demnitatea, onoarea şi integritatea României.
Ţie, care te-ai jertfit pentru veşnicia Ţării şi pentru onoarea armatei române, îţi aprindem în suflet candela recunoştinţei.
ODIHNEŞTE-TE ÎN PACE, BRAV EROU AL ROMÂNIEI!
Președinte Asociația Județeană Cultul Eroilor „Regina Maria” – Covasna
Col. (rtr) Ioachim GRIGORESCU
Prim-vicepreședinte Asociația Județeană Cultul Eroilor „Regina Maria” – Covasna
Mr. (rz) Robert-Tiberiu RUSZNÁK
