Patriarhia Română a proclamat oficial anul 2022 drept „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului” şi „Anul comemorativ al Sfinţilor isihaşti Simeon Noul Teolog, Grigore Palama şi Paisie de la Neamţ”.
Programul-cadru în care sunt prevăzute activităţile teologice, educaţionale, culturale şi mediatice ce vor fi organizate în vederea realizării obiectivelor stabilite în hotărârea Patriarhiei, prevede şi editarea de lucrări teologice dedicate rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului.
În acest context se circumscrie şi apariţia volumului Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti purtând semnătura Înaltpreasfinţitului Ioan, Mitropolitul Banatului, cunoscut propovăduitor cu cinste, demnitate şi dragoste de oameni al Cuvântului lui Dumnezeu. Ediţia îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Mircea Onete a apărut recent la Editura Eurocarpatica din Sfântu Gheorghe.
Ierarhul trimis de Providenţă să statornicească dăinuirea românească, prin Biserică, într-o zonă greu încercată din inima României, în judeţele Covasna şi Harghita – singurele judeţe din ţară unde românii sunt numeric minoritari, după 20 de ani de rodnică păstorire în Eparhia Munţilor, prin voinţa Divină, a fost ales să continue misiunea apostolică în Mitropolia Banatului.
Bogata bibliografie a „Mitropolitului faptelor bune” cuprinde titlurile numeroaselor lucrări, studii şi articole pe teme de teologie ortodoxă, de istorie şi cultură românească, precum: unitatea dintre credinţă şi cultură, familia, educaţia, pacea ș.a.
În decursul anilor, cercetătorii de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, şi cei de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din Sfântu Gheorghe, instituţii înfiinţate din iniţiativa şi cu implicaarea nemijlocită a Înaltpreasfinţitului Ioan, cu sprijinul cancelariilor Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a Mitropoliei Banatului, au păstrat şi păstrează majoritatea rostirilor duhovniceşti şi cele cu tematică istorică, cultural-ştiinţifică, civică, social-filantropică ale ierarhului denumit „Apostol al Ortodoxiei şi al românismului”, toate constituind un fond documentar de aur, de care beneficiază şi vor beneficia generaţiile prezente şi cele viitoare.
Din această bogată operă, parte a patrimoniului de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, a fost selecţionat un număr de peste 130 de texte incluse în paginile volumului de faţă, lucrare care poate constitui un manual alternativ pentru studenţii şi masteranzii Facultăţii de Teologie şi nu numai, deoarece, aşa cum ne învaţă ÎPS Ioan, „Singura catedră de morală a neamului nostru românesc este biserica”.
Capitolul I al volumului, intitulat Rostiri de credinţă creştină şi simţire românească, cuprinde trei subcapitole, grupate tematic, astfel: cuvinte de binecuvântare şi prefeţe la apariţia unor cărţi şi publicaţii; conferinţe, mesaje şi predici prezentate la diferite manifestări de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă; studii şi articole de teologie ortodoxă şi cultură românească, apărute în diferite publicaţii şi volume colective.
În capitolul II este redată o selecţie din numeroasele interviuri ale ÎPS Ioan apărute în mass-media locală şi naţională, laică şi religioasă, în perioada 1994-2021.
Din paginile volumului, se poate lesne observa, faptul că scrierile ÎPS Ioan se integrează organic în structura şi priorităţile stabilite de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în hotărârea prin care, anul 2022 a fost declarat „Anul omagial al rugăciunii în viaţa Bisericii şi a creştinului”.
Cititorii vor putea afla faptul că rostirile ÎPS Ioan au la bază o foarte bună cunoaştere a reperelor biblice „de comuniune a omului cu Dumnezeu prin rugăciune, şi pe explicarea profundă a conţinutului şi mesajelor textelor biblice”.
O caracteristică a scrierilor teologice, purtând semnătura ÎPS Ioan, o reprezintă actualizarea învăţămintelor ce se desprind din textele biblice, la realităţile lumii contemporane şi la problemele cu care se confruntă omul în societatea secularizată de astăzi.
„Societatea de astăzi – ne atenţionează ÎPS Ioan – trebuie să se întrebe ce fel de om doreşte să lase în urma ei – un om al fatalismului sau o societate care priveşte dincolo de asfinţitul soarelui?”
Vasta experienţă duhovnicească a Înaltpreasfinţiei Sale, înlesneşte explicarea, pe înţelesul tuturor, a „formelor de manifestare a rugăciunii din paginile Sfintei Scripturi”, şi punerea în evidenţă a „chipurilor de bărbaţi rugători reflectate în Sfânta Scriptură ca exemple de vieţuire creştină”, precum şi „orele de rugăciune stăruitoare manifestate de femei credincioase emblematice din Vechiul şi Noul Testament”.
În pastoralele, predicile, conferinţele, interviurile, studiile şi articolele ÎPS Ioan, un loc central îl ocupă „Mântuitorul Iisus Hristos, modelul desăvârşit de Om rugător: Tatăl nostru, izvorul inspiraţional al tuturor celorlalte rugăciuni, prin care Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos S-a rugat şi i-a învăţat pe ucenici cum să se roage”, „Să ducem cuvântul lui Hristos – ne îndeamnă Vlădica Ioan – până în ultimul sătuc al acestei binecuvântate de Dumnezeu ţări”.
Ierarhul luminos şi aproape de „aproapele” fiecăruia dintre noi, Înaltpreasfinţitul Ioan, recunoscut pentru modestia sa, devenită proverbială, oferă un exemplu convingător privind necesitatea cunoaşterii şi însuşirii Învăţăturii Sfintei Scripturi despre smerenia şi sinceritatea în rugăciune.
În rodnica sa pastoraţie, ÎPS Ioan a abordat şi abordează pe larg probleme precum: rugăciunea în viaţa liturgică şi ascetică (filocalică) a Bisericii, rugăciunea personală, familială şi comunitară (de obşte), denaturarea rugăciunii prin influenţa religiilor orientale şi a practicilor pseudo-religioase ş.a.
Problematica rugăciunii, în vorbele şi faptele Vlădicului Ioan, o regăsim în volumele de referinţă apărute la Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe şi Timişoara, cu binecuvântarea şi implicarea nemijlocită a ÎPS Ioan.
Rugăciunea, această temă fundamentală a religiei ortodoxe, este pe larg abordată în volumele de convorbiri duhovniceşti redactate împreună cu prof. dr. Luminiţa Cornea (Înviatul din Nazaret, Pe cărarea Raiului, Pe cărarea Crucii, Omul, comoara lui Dumnezeu). Tema rugăciunii se regăsește și în volumul omagial „Arhierie și filantropie. Înalpreasfințitul Părinte Mitropolit Ioan Selejan la 7 decenii de viață” apărut la Editura Partoș și Centrul de Studii Banatice din Timișoara, în anul 2021, prin grija principalilor colaboratori ai Părintelui Mitropolit Ioan.
„Rugăciunea, pâinea sufletelor noastre” este titlul conferinţei susţinute de către ÎPS Ioan la Anvers, Belgia, 8 septembrie 2014. Ne aflăm în faţa unui text de o rară frumuseţe stilistică şi un profund conţinut ideatic, din care redăm un fragment: „Rugăciunea este o lucrare spirituală. Este expresia a ceea ce suntem şi a ceea ce trebuie să fim ca să ne putem apropia de Dumnezeu şi să fim în comuniune cu El. Rugăciunea şi faptele bune sunt cele două aripi cu care omul se înalţă spre Cer”.
Textele cuprinse în volumul Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti sunt prezentate cronologic, cu menţionarea surselor bibliografice şi a datelor şi locurilor unde au fost susţinute conferinţele şi predicile sau transmise mesajele.
Orator recunoscut, „om de condei” iscusit şi teolog preţuit de credincioşi, „unul dintre liderii spirituali ai generaţiei actuale”, Înaltpreasfinţia Sa Ioan îşi cucereşte auditoriul prin limpezimea şi înţelepciunea mesajului, prin uşurinţa cu care foloseşte metafora şi vorba însoţită de umor fin, prin bogăţia informaţiilor despre locurile sfinte unde a trăit şi a studiat şi pe care le cunoaşte atât de bine. Cuvintele din predici sunt „cuvinte pline de încărcătură duhovnicească, pe înţelesul tuturor, dar cu profunde semnificaţii teologice”. Înaltpreasfinţia Sa este întruchiparea ierarhului apropiat de popor, aflat mereu între enoriaşi, având darul de a întări pe fiecare om cu un cuvânt bun, conducându-l spre lumina cunoaşterii adevărului. Reflecţiile teologice ale Vlădicului Ioan sunt asociate, în toate cuvântările, cu practicarea virtuţilor creştine: cu o viaţă spirituală superioară în duhul Sfintei Scripturi interpretată de Sfinţii Părinţi şi o exigenţă sporită faţă de propria persoană. Conferinţele, prelegerile, comunicările şi predicile pe care le-a susţinut şi susţine sunt, de fiecare dată, de mare profunzime duhovnicească şi respiraţie culturală, ascultătorii dobândind, în funcţie de tema abordată, informaţii de ordin arheologic, istoric, biblic, geografic, etnografic, cât şi frumoase învăţături duhovniceşti, fiind fermecaţi de zelul pastoral şi de înţelepciunea misionară ale „Ierarhului pentru mileniul III”. Într-o frumoasă limbă românească, Înaltpreasfinţia Sa ne îndeamnă să înţelegem esenţa învăţăturii creştine, asemenea ctitorilor de cultură şi a cărturarilor înaintaşi ai neamului românesc.
Cuvintele sunt exprimate cu înţelepciune, claritate şi echilibru. Mesajul este dătător de speranţă, smerit, dar viguros şi vertical „din pământ până în cer”, precum copacii din pădurea carpatină, având coroanele înălţate spre albastrul cerului.
Scrierile teologice ale „Ierarhului luptător pentru Biserică şi pentru Ţară” reprezintă un adevărat îndreptar şi sprijin pentru gestionarea numeroaselor provocări cu care se confruntă credincioşii ortodocşi români, într-o societate democratică, dar bântuită tot mai mult de consecinţele negative ale globalizării şi secularizării.
De remarcat cuvintele rostite, în calitatea de ctitor al unor publicaţii şi instituţii de cultură şi spiritualitate ortodoxă şi românească, devenite repere fundamentale pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita, şi a celor din Banat.
Implicat profund în viaţa publică a ţării, Vlădicul Ioan, pentru multe volume de istorie locală, a propus titlurile lucrărilor, fiind de fapt, un adevărat „conducător ştiinţific” sau, după caz, redactor de carte. Menţionăm prefeţele scrise pentru volumele dedicate unor sfinţi ierarhi şi preoţi cărturari precum: sfinţii Iosif cel Nou de la Partoş şi Andrei Şaguna, patriarhul Miron Cristea, mitropoliţii Nicolae Colan, Nicolae Corneanu, Vasile Lăzărescu, episcopii Justinian Teculescu şi Veniamin Nistor, protopopii Aurel Nistor şi Gheorghe Răţulea, preotul Ioan Graure etc. La fel de valoroase sunt prefeţele scrise pentru volumele dedicate unor personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice, culturale şi civice româneşti contemporane, precum: acad. Horia Colan şi familia acestuia, acad. Nicolae Noica, prof. univ. dr. Valer Dorneanu, dr. Gelu Neamţu, prof. univ. dr. Ioan Sabău-Pop, prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu, conf. univ. dr. Ion Micu, cercetătoarea Ana Grama, arhivistul Ioan Ranca, precum şi pentru alţi cercetători, arhivişti, muzeografi, lideri civici, profesori ş.a.
Susţinător consecvent al cercetării istoriei românilor din Arcul Intracarpatic şi Banat, Vlădicul Ioan, a redactat cuvintele de binecuvântare pentru majoritatea volumelor apărute până în prezent în colecţia Profesioniştii noştri, din cadrul Editurii Eurocarpatica şi la Editura Mitropoliei Banatului.
Textele dedicate personalităţilor amintite redau, în stilul specific Înaltpreasfinţiei Sale, concis, profund, nuanţat, principalele trăsături ale personalităţilor omagiate, reprezentând adevărate portrete morale ale acestor profesionişti şi Oameni de spirit românesc, cu binecuvântate rosturi în societatea românească contemporană.
Vlădicul Ioan a redactat prefeţele unor lucrări de doctorat şi volumele monografice şi de istorie locală din Arcul Intracarpatic şi Banat.
În volumul de faţă sunt cuprinse doar o parte din conferinţele duhovniceşti susţinute în faţa tineretului din principalele centre universitare din ţară şi la întrunirile şi reuniunile internaţionale la care Vlădicul Ioan a participat, ca reprezentant al Patriarhiei Ortodoxe Române, la numeroase reuniuni internaţionale, prezentând poziţia Bisericii Ortodoxe Române faţă de marile probleme cu care se confruntă societatea contemporană.
Prin prestaţiile sale la aceste reuniuni, Vladica Ioan s-a afirmat ca o personalitate duhovnicească de prim rang a elitei intelectuale româneşti contemporane, recunoscută şi apreciată în ţară şi peste hotare, un exemplu de erudiţie şi trăire creştină autentică, un model de urmat pentru generaţiile prezente şi viitoare.
Pastoralele rostite de ÎPS Ioan la Naşterea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, în cei 27 de ani de arhierie, atât de apreciate de credincioşii din întreaga ţară şi nu numai, vor vedea lumina tiparului în perioada viitoare.
Capitolul II cuprinde peste 40 din interviurile acordate de ÎPS Ioan presei scrise şi audiovizuale, apărute în perioada 1994-2021.
Este cunoscut faptul că Vlădica Ioan a fost şi este o prezenţă activă în mass-media locală, regională şi naţională, scrisă şi electronică, laică şi bisericească. Numeroase materiale de presă redau pe larg, privind: slujirea arhierească pilduitoare şi despre calităţile de luptător cu cinste, demnitate şi dragoste de oameni al Cuvântului lui Dumnezeu.
Astfel a sporit prestigiul câştigat în calitate de promotor al ştiinţei şi culturii româneşti, de susţinător al familiei româneşti tradiţionale şi a activităţii social-filantropice, imaginea publică a Vlădicului.
Interviurile cu tematică teologică se îmbină firesc cu cele referitoare la probleme de cultură, ştiinţă, viaţă cotidiană, convieţuire interetnică, într-un cuvânt la „starea naţiunii” române, în context european şi mondial.
În interviurile cu tematică teologică, răspunsurile la întrebările puse de cunoscuţi intelectuali sunt date de un vrednic păstor de suflete, apărător al credinţei ortodoxe, dar, în acelaşi timp, ierarh cu o largă deschidere spre marile provocări ale contemporaneităţii şi o statornică preocupare pentru soluţionarea problemelor concrete cu care se confruntă comunităţile locale şi oamenii trăitori în aceste vremuri tulburi.
Punctele de vedere exprimate de „Ierarhul faptei şi al credinţei ortodoxe nestrămutate”, referitoare la situaţia comunităţii româneşti din Eparhia Munţilor şi a celei din Banat, la aspectele reale ale raporturilor interetnice şi interconfesionale din aceste zone, în contextul evoluţiilor geopolitice din această parte a Europei, au fost preluate de principalele agenţii de ştiri, de instituţiile şi analiştii preocupaţi de evoluţiile din societatea românească contemporană.
Eforturile Înaltpreasfinţitului Ioan, în această direcţie, au fost susţinute şi de societatea civilă românească din zonă, în principal, de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al cărui preşedinte de onoare este, de mediul academic şi de instituţiile cultural-ştiinţifice şi civice din Banat.
De o audienţă deosebită s-au bucurat interviurile ÎPS Ioan acordate distinsului publicist Ion Longin Popescu, de la cunoscutul săptămânal Formula AS, care este sub conducerea performantă a scriitoarei Sânziana Pop, prietenă statornică a românilor din sud-estul Transilvaniei.
Cititorii rostirilor ÎPS Ioan, redate în volumul de faţă, vor găsi răspunsuri la întrebări referitoare la problemele de fond ale credinţei creştine şi ale teologiei ortodoxe, dar şi la cele care vizează sensul şi semnificaţia, forma şi fondul unor aspecte privind relaţia credincios-preot, respectiv comportarea credincioşilor în biserică etc.
Profil de ierarh al timpului de faţă, Vlădicul Ioan şi-a conceput un sistem pragmatic şi eficient de comunicare şi relaţionare cu demnitarii ţării, prin întrevederi cu preşedinţi, prim-miniştri, miniştri, deputaţi, magistraţi, ambasadori, oameni de ştiinţă şi cultură şi cu reprezentanţi mass-media. După o bună cunoaştere a realităţilor din eparhiile păstorite, Vlădica Ioan şi-a format o viziune de perspectivă asupra ortodoxiei şi românităţii din aceste zone şi asupra relaţiilor cu celelalte culte şi etnii, stabilindu-şi priorităţile, pe care le-a susţinut în discursul public cu echilibru, claritate, onestitate şi convingere.
Cunoaşterea realităţilor din toate comunităţile româneşti păstorite, în istorie şi contemporaneitate, a stat la baza unor analize pertinente şi echilibrate a evoluţiilor complexe şi contradictorii din societatea contemporană, cu identificarea cauzelor unor disfuncţionalităţi, custabilirea conexiunilor, a vulnerabilităţilor şi oportunităţilor de intrare în normalitate.
Cunoscut pentru patriotismul său luminat şi ataşamentul statornic faţă de locurile şi oamenii din Carpaţii de Curbură şi din Banat, dar şi pentru promovarea spiritului păcii şi al bunei învoiri între oamenii acestor ţinuturi, în numeroase interviuri apărute în presa scrisă, la radio şi la televiziunile naţionale şi regionale, Vlădicul Ioan a spus întotdeauna lucrurilor pe nume, a rostit adevărul, inclusiv despre momentele dramatice din viaţa comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, singurele judeţe din ţară unde românii sunt numeric minoritari, devenind astfel o voce autorizată, credibilă şi respectată în spaţiul public local şi naţional.
De menţionat faptul că, o mare parte a interviurilor şi conferinţelor susţinute de ÎPS Ioan, posturilor de radio şi televiziune din ţară şi străinătate, nu sunt cuprinse în prezentul volum, urmând ca în viitor şi aceste texte să vadă lumina tiparului, odată cu sporirea posibilităţilor de reconversie a informaţiilor păstrate pe suport audio şi video, în pagini tipărite.
Prin întreg conţinutul său, volumul de faţă contribuie la o mai bună cunoaştere a unui vrednic ierarh, în perioada păstoririi credincioşilor români ortodocşi din Eparhia Covasnei şi Harghitei şi a celor din Banat, ierarh recunoscut deopotrivă în postura de ctitor, misionar şi luptător, constructor de sfinte lăcaşuri, vestitor şi trăitor al cuvântului care zideşte suflete, pildă vie de slujire a Bisericii strămoşeşti şi a neamului nostru românesc.
Profunzimea cunoştinţelor, concizia, coerenţa, cursivitatea şi logica discursului Înaltpreasfinţiei Sale Ioan, Mitropolitul Banatului, modul elevat de prezentare a predicilor, cuvintelor de învăţătură, interviurilor şi conferinţelor sunt caracteristici definitorii ale unui ierarh ortodox care se bucură de preţuirea credincioşilor păstoriţi şi a unui public foarte larg, din întreaga ţară şi din străinătate.
Îngrijitorii ediţiei de faţă consideră că volumul Rugă şi trudă la candela credinţei strămoşeşti redă o filă din istoria Bisericii Ortodoxe şi a Neamului românesc, la cumpăna dintre aceste secole şi milenii creştine, reprezentând un mod evanghelic de implicare în istorie, un exemplu de bună practică demnă de urmat.
Și cu această ocazie mulțumim tuturor celor care au sprijinit și susținut apariția lucrării de față, Preasfințitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnie și Harghitei, publiciștilor din presa locală și, nu în ultimul rând, doamnei Maria Dohotaru, direct general al Tipografiei Magic Print, pentru condițiile grafice deosebite în care a apărut volumul.
Ne rugăm Bunului Dumnezeu pentru ca Înaltpreasfinţia Sa Ioan al Banatului să aibă parte, în continuare, de sănătate, multă putere de muncă, de realizări la fel de rodnice şi împliniri duhovniceşti, toate spre slava lui Dumnezeu şi spre dăinuirea Bisericii strămoşeşti şi a Neamului românesc.
Dr. Ioan LĂCĂTUŞU
