Foto: M.D.C
Căminul Cultural din Sita Buzăului a devenit neîncăpător, sâmbătă seara, când aproape 300 de români frumoși au luat parte la a IV-a ediție a Balului Portului Popular.
Au sosit rând pe rând- siteni, întorsureni, bărcăneni, vâlceleni dar și vechi prieteni din zona Măieruș-Rupea, îmbrăcați în costume populare unul mai frumos decât altul, aducând cu ei, potrivit cerinței organizatorilor, mâncăruri tradiționale alese și băuturi făcute în gospodăriile proprii, dar mai ales bucuria de a fi împreună la acest important eveniment din viața comunității. S-au adunat laolaltă familii întregi compuse din bunici, părinți și copii- unii dintre ei neavând mai mult de 2-3 ani.
„ Uitați-vă cât sunteți de frumoși, cât suntem de frumoși!”
Prezența în număr atât de mare dar mai ales faptul că aproape toți participanții au fost îmbrăcați în costume populare (excepție făcând doar câteva persoane), l-a determinat pe Daniel Neagoe, directorul Căminului Cultural să împărtășească celor prezenți bucuria ce i-a umplut sufletul, în seara balului: „ Nu știu dacă în acest moment mai există cineva care să simtă ceea ce simt eu. De la prima ediție când aveam, poate, 3 sau 4 mese cu oameni îmbrăcați în port popular, am ajuns la a IV-a ediție, la care eu am fost nevoit să pregătesc aproape 300 de locuri – din păcate a trebuit să refuzăm mai multe persoane din Teliu, Hărman, care au dorit să vină, dar nu mai avem loc în sală- și să văd că aproape toată lumea are costum popular. Uitați-vă la dumneavoastră și spuneți-mi dacă există un moment mai frumos sau există un loc în care să vă simți mai bine, mai românește, decât momentul în care ne aflăm acum! Uitați-vă cât sunteți de frumoși, cât suntem de frumoși! Văd în sală cel puțin 20-30 de costume populare noi, lucru care îmi demonstrează că nu a fost o greșeală faptul că am hotărât să fac acest bal. De la 5-10-15 costume populare care existau în Sita Buzăului, acum 4-5 ani, cred că acum sunt de ordinul sutelor, confecționate în ultimii 2-3 ani. Vă felicit și vă mulțumesc că sunteți alături de mine. Nu putem reuși decât împreună!”
Bucurându-se de prezența la bal a celor mai mici participanți, îmbrăcați în frumoase costume populare, Daniel Neagoe a mai adăugat: „ Mai observ un fapt: uitați-vă la ce avem în față (copiii-n.red), uitați-vă la ei cât sunt de fericiți! De la acești copii putem învăța foarte multe lucruri, iar unul dintre acestea este că sunt fericiți necondiționat. Nu trebuie să avem motive anume pentru a fi fericiți. Uitați-vă cât sunt de frumoși! Este un lucru pe care mi l-am dorit să se întâmple și, deși nu credeam că vom putea reuși să facem ceea ce vedem astăzi, aici, cu ajutorul bunului Dumnezeu și al dumneavoastră am reușit”.
„Frumusețea portului și a chipului sunt două frumuseți care sunt prezente în seara aceasta”
Foto: M.D.C
Prezent în rândul celor pe care îi păstorește de mai bine de 20 de ani, părintele protopop Florin Tohăneanu s-a adresat participanților, spunându-le: „Bucuria despre care vorbea prietenul nostru Dan (Daniel Neagoe- n.red) este împărtășită de toți cei care suntem aici, în această seară, la această frumoasă adunare românească. El vorbea despre frumusețea portului și a chipului, și așa este; sunt două frumuseți care sunt prezente în seara acesta, dar eu aș mai adăuga, spre desăvârșire, și frumusețea sufletului pe care o văd la fiecare dintre dumneavoastră. Ceea ce se întâmplă în această seară, aici, este un semn îmbucurător, un semn că oricât ar vrea unul sau altul să pierim, chiar dacă din copacul românismului se mai rupe câte o crenguță, copacul acesta este plin de roade, și mai mult decât atât, are rădăcinile puternice și sănătoase. Copiii care sunt astăzi împreună cu noi ne bucură, dar întotdeauna este loc de mai bine și v-aș îndemna: luați-vă copiii cu dumneavoastră, pentru că numai în felul acesta vor deprinde obiceiuri sănătoase care niciodată nu se vor șterge din inima și sufletul lor și, astfel, ceea ce avem noi astăzi ca tradiție, să fie dus mai departe.”
„Portul ne acoperă sufletul și ne arată ordinea noastră interioară”
Sosit la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului împreună cu o parte a membrilor corului „Voievozii Munților” din Vâlcele, dar și cu alți vâlceleni, preotul Ioan Tămas Delavâlcele a mărturisit , la rândul său, bucuria de a vedea la bal „o mare de costume populare”. „Vin cu mare plăcere aici, deoarece sunt dintr-o zonă a Maramureșului istoric unde toți sunt îmbrăcați în starie populare. (…) Portul ne acoperă sufletul și ne arată ordinea noastră interioară”. Părintele din Vâlcele nu a venit la bal „cu mâna goală”, ci a adus în dar, mai ales participantelor, poezia scrisă de dânsul special pentru acest eveniment, intitulată
„ Fetei întorsurene”
Vreau să te împodobesc cu flori
iar apoi să-ți spun că tu ești
Câmpia mea,
până dincolo de orizont,
până dincolo de mâine.
Vreau să ne plimbăm prin rouă
iar apoi să-ți spun că tu ești
Apa mea, marea mea,
până dincolo de pământuri,
până dincolo de cer.
Vreau să-ți sărut ochii,
iar apoi să-ți spun că tu ești
Ziua mea
până dincolo de moarte,
până dincolo de stele.
Și vreau ca vântul
să mă împletească în părul tău
într-o veșnică adiere,
până dincolo de moarte.
Viceprimarul comunei Vâlcele, Nicolaie Cucu, nelipsit de la evenimentele de suflet ale comunității românești din județul Covasna, a ținut să le reamintească, tuturor celor prezenți, necesitatea de a fi uniți. „ Acest liant care ne adună laolată -siteni, întorsureni, bărcăneni, vălceleni- și care ne face să simțim românește, ar trebui să nu dispară. Trebuie să ținem aproape, mulți-puțini, atâția câți suntem” a spus acesta în deschiderea micului program artistic prezentat de corul „ Voievozii Munților”
Dacă-i bal, bal să fie…
Foto: M.D.C
Odată discursurile terminate, a început…balul ce a ținut până aproape de zorii zilei de duminică. Cuvintele sunt puține și sărace pentru a descrie bucuria fiecărui participant- de la cel mai tânăr, până la cel mai în vârstă- care nu a obosit dansând Hora, Sârba, Învârtita, Ardeleanca, Breaza, Alunelul, Chindia, Brâul, Jocul în doi, etc- fără a da semne că oboseala ar fi pus stăpânire pe vreunul dintre ei. Iar pentru că era Balul Portului Popular, cei prezenți și-au admirat costumele, mulți dintre ei „lăudându-se” cu cele noi cu care au venit îmbrăcați. Nici nu puteai să nu observi că cele în care au fost îmbrăcați oaspeții sosiți din zona Măieruș- Rupea erau frumoase, de-ți luau ochii. „Sufletul” grupului de cca 20 de persoane, mai vechiul meu prieten pe care l-am cunoscut la balul de anul trecut, Gabriel Boriceanu, un iubitor înrăit al portului popular autentic, mi-a spus: „Portul este din zona Rupea; și noi ne-am făcut haine noi, adevărate, cu croiuri și cusături respectate. (…) Ia este artă, este cusătură care durează poate un an, poate 6 luni, poate o lună. Când vrei să împământenești un port și să-l pui într-un loc anume,e nevoie de cusătură.” Gabriel nu s-a putut abține să nu mă felicite pentru portul popular autentic în care eram îmbrăcată -vă povestisem, anul trecut, că frumoasa mea catrință din zona Bacăului „ a fost recuperată” de draga mea mamă din podul grajdiului și, spre bucuria mea, costumul mi s-a îmbogățit cu ia făcută din pânză țesută de bunica mea, cusută și purtată de aceasta, ie care a stat „ascunsă” în fundul coșului unei damigene de vin, până în toamna anului trecut.
Despre costumul cusut cu paiete și mărgele pe care-l purta fiica sa, Gabriela Maria Neagoe, ne-a vorbit mama acesteia, doamna Maria, fostă învățătoare timp de 43 de ani. „ Mă pasionează cusutul costumelor populare. Totul e cusut cu mâna ( ia, catrința, brâul, vesta- n. red) e cusut cu ață colorată. Mi-a luat un an de zile până l-am făcut”, mi-a mărturisit aceasta.
„Ce s-a întâmplat în seara aceasta este o explozie de bucurie, bucuria de a fi împreună, bucuria de a purta straiele populare”
Printre participanții la Balul Portului Popular de la Sita Buzăului s-au numărat și doi oamnei de afaceri, prieteni cu Daniel Neagoe, care au ținut cu tot dinadinsul să fie prezenți la acest eveniment.
Venit de la Brașov, Ciprian B. Vișan, președinte al Asociației Omenilor de Afaceri „PRO INVEST” ne-a spus: „A fost o experiență inedită fiindcă fiecare bal al portului popular este diferit, în funcție de zonă. Ce s-a întâmplat în seara aceasta este o explozie de bucurie, bucuria de a fi împreună, bucuria de a purta straiele populare și în același timp bucuria de a te revedea în comunitate, ceea ce este extrem de important, dar, din păcate, în ultimul timp cam lipsește, indiferent de zona la care ne raportăm, fie că e zonă urbană sau zonă rurală. A fost o experiență de neuitat, sper să revin cât de curând pentru a cunoasște și mai bine tradițiile zonei. Zona Buzaielor e o zonă superbă, o zonă care trebuie promovată în special din punct de vedere turistic și al bogățiilor pe care le are- mă refer la resursele peisagistice, nemaivorbind despre cele umane: sunt niște oameni frumoși atât pe dinafară- referindu-mă la port, cât și pe dinăuntru. Repet, este extreme de important să vezi bucuria care transpare, bucuria de a fi împreună.”
Și Valentin B. „ născut în Slatina, județul Olt, căsătorit în Orșova, de 14 ani plecat în Italia” s-a bucurat să fie alături de toți cei prezenți la balul de la Sita Buzăului. Povestindu-mi, cu lacrimi în glas, despre durerea de-a fi departe de țară, dar mai ales despre dorința sa de-a se întoarce și a investi în turism, pe Clisura Dunării, Valentin mi-a spus: „Am rămas plăcut surprins că aici, în mijlocul țării, la Covasna, unde se zice că țara este pierdută, să văd jucând călușarii din Oltenia (referindu-se la jocul călușarilor prezentat de membrii Ansamblului „ Brâulețul” din Sita Buzăului- n. red). Trăiesc o bucurie fantastică! Românii nu au cum să dispară!”
Valentin are dreptate căci, parafrazându-l pe inegalabilul Lucian Blaga care spunea că „Veşnicia s-a născut la sat”, sitenii, întorsurenii, bărcănenii, vălcelenii și toți ceilalți participanți la Balul Portului Popular de la Sita Buzăulu au demonstrat, încă odată, că portul popular și dansul lăsat din străbuni nu vor pierii niciodată.
Maria Graur
