Prezentăm astăzi partea a doua a articolului dedicat unei teme de actualitate – oportunitatea turismului rural şi ecologic. Aşa cum am precizat, timp de patru zile, între 15 şi 18 martie a.c. a avut loc în Capitală cel mai important eveniment din domeniul la care ne referim: Târgul de Turism al României.
Vom consemna, în continuare, alte puncte de vedere, păreri, sugestii ale unor specialişti sau simpli vizitatori, opinii culese fie la faţa locului, dar şi în judeţ despre acest domeniu atât de important al suferindei economii româneşti.
Dezvoltarea perimetrelor rurale
“Consider că şi în ţara noastră agroturismul ar trebui tratat cu toată consideraţia. La fel ca şi în statele cu tradiţie în materie din Europa. Mă refer la Elveţia, Austria, Italia, Spania, Franţa, dar şi la ţări mai mici precum Croaţia, Muntenegru, Andorra. Ducând an de an turişti români acolo, am constatat cum s-a putut realiza o dezvoltare economică echilibrată a tuturor zonelor, ne-a precizat economistul Emil Cazan, patron al unei cunoscute firme de călătorii şi agrement din Arcul Intracarpatic, cu prilejul unei discuţii purtate la recentul Forum din Bucureşti.
Ca atare, turismul rural şi ecologic s-a dovedit o sansă reală de supravieţurire, chiar de prosperitate pentru anumite localităţi defavorizate. Şi în România se impune o mai bună valorificare a potenţialul natural şi cultural local, despre care vizitatorii străini nu prea au habar.
Petrecerea concediului, a câtorva zile libere sau a weekend-urilor în zonele rurale ar descongestiona ariile turistice scumpe şi aglomerate. Apariţia unor pensiuni, cabane, mici unităţi de cazare în locuri pitoreşti, mai puţin frecventate, va duce în timp la îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei de acolo, la stabilizarea navetiştilor, crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor. Astfel, viitorul ar putea suna mult mai bine pentru economia ţării noastre”…
Perfect adevărat
Să-i dăm cuvântul şi unui pasionat călător, profesorul Ioan Paler, din Vâlcele: „Mai cu seamă în perioada de recesiune, de criză prelungită cum este cea actuală, o soluţie viabilă o constituie, într-adevăr, impulsionarea agroturismului în perimetrele mai puţin favorizate. Valorificarea bogatului potenţial natural existent în judeţul Covasna (ape minerale, mofete, climat de cruţare, bucătărie tradiţională, fond cinegetic) va descongestiona, în viitor, localităţile extrem de aglomerate din vecinătate – Braşov, Bran, Rucăr, Buzău ori de pe Valea Prahovei – atrăgând mai mulţi vizitatori în zona noastră.
Investind în turismul rural şi ecologic se va îmbunătăţi nivelul de trai al locuitorilor, contribuindu-se la diminuarea şomajului, stabilizarea tinerilor care iau acum drumul străinătăţii, crearea unor locuri de muncă, la ei acasă, în domeniul balnear, al serviciilor, construcţiilor, activităţii de odihnă şi agrement”.
Cum ieşim din marasm?
După cum ne spunea şi dl. Petre Macovei, patronul Pensiunii cu nume de floare, „Genţiana clussi” din Zagon, „Turismul rural şi ecologic poate reprezenta oportunitatea de a ieşi din marasmul economic în care ne afundăm pe zi ce trece. Se ştie că judeţul Covasna are un bogat potenţial balneo-turistic, dar care este utilizat într-o măsură mult prea mică. Ar fi bine dacă această afacere atât de rentabilă în alte ţări, s-ar putea lansa şi la noi, pe o scară mult mai mare, cu ecou internaţional, de ar fi posibil. Din păcate, nu avem încă o infrastructură de nivel european, posibilităţile de agreement sunt reduse. Mai cu seamă în extrasezon – cum a fost perioada actuală de trecere de la iarnă la primăvară, plus că nu beneficiem de o publicitate adecvată.
Plusuri şi minusuri
În schimb, stăm bine, la capitolul cazare şi masă, fiecare zonă având particularitatea sa. Orice proprietar de hotel, pensiune, cabană de vânătoare încearcă să-şi atragă clientela aducând ceva deosebit, specific locului. Cel puţin turiştii români, dar şi cei din străinătate care au poposit la Pensiunea „Genţiana clussi” din Zagon, au plecat încântaţi de ceea ce le-am oferit: bucate tradiţionale româneşti şi secuieşti, bătură alcoolică naturală, apă minerală din zonă. Curăţenia, liniştea, aerul curat, peisajul de vis sunt, de asemenea, factori ce-i încântă pe oaspeţii saturaţi de viaţa tumultuoasă de la oraş, de poluare şi nervi.
Singurul capitol care încă mă nemulţumeşte se referă la posibilităţile reduse de petrecere agreabilă şi utilă a timpului liber. Din acest punct de vedere ar mai fi multe de făcut. Sigur, în funcţie de anotimp organizăm ce putem; iarna – plimbări cu sania, partide de schi pe pârtiile din apropiere. Vara – picnic în aer liber, vizite în staţiunea Covasna, la Planul înclinat (această raritate a tehnicii arhaice de transport), drumeţii în Valea Zânelor, la Sfântu Gheorghe şi chiar în Poiana Braşov. Ieşirile în natură se bucură de mare căutare, majoritatea iubitorilor turismului rural venind special pentru aşa ceva, combătând sedentarismul, obezitatea. Însă ar trebui, după părerea mea, o paletă mai largă de oferte”.
Adevăratul „loisir”
În ultimii ani, întreprinzătorii din domeniu au învăţat pe ce anume să pună accent. Conceptul occidental de „loisir” vizează şi educaţia populaţiei pentru petrecerea timpului liber în mod activ. Turiştii nu mai vor să lenevească şi să se ghiftuiască!
Noua orientare se aplică şi în cazul pensiunilor agrare, ce au un mare viitor. Atrag locurile mai puţin vizitate, tarifele decente, condiţiile civilizate de odihnă. La care se adăugă o alimentaţie echilibrată, tradiţională, plus multe activităţi recreative. Toate contribuie ca „Industrie fără fum” să… duduie.
Cine dintre noi nu-şi doreşte un stil de viaţă sănătos, agreabil? Weekend-urile, sărbătorile, vacanţele au alt farmec dacă sunt petrecute departe de lumea dezlănţuită a marilor aglomerări urbane, în natură, la aer curat.
Iată, într-un cuvânt, ce înseamnă adevăratul „loisir”: petrecerea cu folos a timpului liber. Se poate, oare, şi la noi?
O… „mică Elveţie”!
Este cert că perioada în care proprietarii pensiunilor se mulţumeau să ofere doar casă şi masă, a trecut! Nu doar turiştii străini ci şi cei români vor mult mai mult. Fireşte, sunt încântaţi de serviciile oferite, de ospitalitatea gazdelor şi mai ales de frumuseţea peisajului judeţului nostru. Însă, nimeni nu mai vine să doarmă şi să se îngraşe. Oamenii doresc vacanţe active, cu plimbări prin împrejurimi. Vor să cunoască istoria acestor meleaguri, vestigiile, să plece încărcaţi sufleteşte, spiritual.
Or, mulţi dintre micii investitori privaţi cu greu se pot implica şi în asemenea servicii adiacente, care le-ar dubla clientela.
Atunci însă, când multe alte asemenea impedimente vor fi înlăturate, judeţul Covasna va putea deveni un fel de… „mică Elveţie”, cum visează cu ochii deschişi autorităţile locale. Ce bine ar fi!
Horia C. Deliu
