Pe data 7 ianuarie este o nouă mare Sărbătoare – Sf. Ioan. Creştinii venerează cu pioşenie pe cel ce a fost Botezătorul Domnului, considerat după Fecioara Maria, Cel mai mare dintre Sfinţi. În calendarul ortodox există încă două date legate de numele său: pe 24 iunie se cinsteşte Naşterea sa, iar pe 29 august se pomeneşte Tăierea Capului.

Sf.Ioan reprezintă una dintre figurile centrale ale Creștinismului fiind predicator și botezător pe malurile Râului Iordan. Este uneori pomenit drept Înainte-mergătorul, vestitor și botezător al lui Iisus, numit de acesta „Cel mai mare dintre cei născuți din femei”, iar Biserica Creștină îl cinstește ca pe cel mai important dintre sfinți

Naşterea Proorocului Ioan s-a petrecut doar cu şase luni înaintea venirii pe lume a Domnului nostru Iisus Hristos. Despre fericitul eveniment al zămislirii sale i-ar fi spus viitorului tată – înaltul prelat Zaharia – însuși Îngerul Gavriil. Pentru că nu a dat crezare unei asemenea vești ce părea ireală, preotul Zaharia va fi pedepsit de Divinitate, rămânând mut până la punerea numelui fiului său.

Rolul Sf. Ioan Botezătorul nu a fost numai acela de a pregăti norodul pentru venirea lui Hristos, ci şi de a-l prezenta lumii pe Iisus ca fiind Mesia şi Fiul lui Dumnezeu.

Sărbătorile de Iarnă se încheie pe data de 7 ianuarie cu praznicul de Sfântul Ion (sau Sântion, cum se mai spune în popor). Acest apelativ este cel mai răspândit prenume de pe Glob, cu o mulțime de variante internaţionale. De reținut că Ion sau Ioan are semnificaţia „Cel de care Dumnezeu are milă”.

Sunt aproape două milioane de concetăţeni ce-şi vor serba azi onomastica, majoritatea fiind bărbaţi. Există numeroase derivate ale popularului nume, precum Ionuţ, Nelu, Ionel, Jean etc. Avem și variante feminine precum Ioana, Oana, Ionela, Nela, Janina, Jana etc.

Potrivit unei frumoase tradiţii, acum de Sf. Ioan pe lângă posesorii acestui străvechi prenume trebuie să se bucure şi apropiaţii lor.  O veche superstiție zice că acela care este sărbătorit și nu se veseleşte în aceasta zi încărcată de semnificații biblice, poate risca să fie… deocheat, devenind ursuz și nesuferit tot anul.

În trecut era obiceiul, mai ales prin zona de munte, ca bărbaţii care se numeau Ion ori Ioan să-şi pună de ziua lor un brăduţ la poartă. Asta însemna că rudele, cunoscuţii, vecinii, chiar şi… necunoscuţii ce treceau prin faţa casei erau invitați să intre și să guste din bucatele alese aflate pe masă, să savureze un pahar de vin şi să închine în cinstea sărbătoritului. Aveau credința că procedând așa familia va fi sănătoasă și fericită, iar gospodăria – îmbelşugată.

Sf. Ioan Botezătorul, ca naş al lui Iisus, este considerat de două mii de ani drept patron al pruncilor, ocrotindu-i pe cei mici de nenorociri şi ferindu-i să nu moară nebotezaţi. Pe vremuri se organiza întru cinstirea noilor veniţi pe lume un Ritual numit „Plocon pentru moaşă”. Tinerele mame mergau în această zi cu un colac mare şi felurite daruri la femeia care le ajutaseră să aducă pe lume pruncii. Apoi rupeau o bucată din împletitura preparată special pentru asemenea împrejurare şi după forma coltucului încercau să ghicească dacă vor mai avea urmaşi…

Le urăm tuturor sărbătoriţilor multă sănătate, noroc, împliniri și viață lungă alături de cei dragi. Și, firește, tradiţionalul „La Mulţi Ani”!

          Horia C. Deliu

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail