În fiecare an, la fine de Brumar este sărbătorit cel numit în popor Sântandrei, anume Sfântul Apostol Andrei. El este considerat Ocrotitorul României. Ca atare, ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, a fost decretată Sărbătoare legală, ca atare nu se lucrează.
Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă Viteaz. A fost fiul lui Iona, din Galileea, şi fratele lui Petru. Ambii frați erau pescari, oameni simpli, dar cu timpul au devenit personaje importante din punct de vedere biblic. Înainte de a deveni Apostol al Domnului, Andrei a fost ucenic al Sf. Ioan Botezatorul. Din zilele acelea, Sf. Andrei l-a urmat pe Mântuitor pe drumurile Ţării Sfinte, devenind martor al faptelor minunate săvârşite.
Este cunoscut şi sub apelativul de Moş Andrei. După el urmează Moş Nicolae, Moş Crăciun şi Moş Vasile. Aceste denumiri sunt legate de perioada iernii, când Soarele nu mai are putere, fiind ostenit. Ca urmare a predicării Evangheliei de către Apostolul Andrei a început Creştinarea dacilor, tradiţii păgâne de pe aceste locuri estompându-se, rămânând doar anumite superstiţii şi obiceiuri.
Așa este bunăoară Noaptea de Sf. Andrei, care a rămas celebră în mentalul popular deoarece se crede că apar duhurile malefice. Este vorba de pricolici și strigoi, care vor să-i să sperie pe necredincioşi. Se credea pe vremuri că demonii şi spiritele ce nu şi-au găsit odihna vin cu puteri sporite printre cei vii, ca să le facă rău, atentând şi la sănătatea dobitoacelor din bătătură şi la fertilitatea ogoarelor.
Odinioară, femeile mergeau de Sântandrei de cum se lumina în grădină şi rupeau câteva mlădiţe de la pomii roditori, le legau şi ofereu câte un mănunchi fiecăruia dintre membrii familiei, punânu-se apoi în câte o cană de lut. Apa trebuia schimbată în fiecare dimineaţă. Acela va fi mai norocos, ale cărui ramuri vor înflori până în Ajunul Anului Nou.
În noaptea de Sântandrei strigoii bântuie pe la casele oamenilor, spre a-i necăji. Pentru a se apăra, oamenii ung tintrările cu usturoi şi întorc vasele cu gura în jos. Conform unor ritualuri stravechi, Anul Nou al dacilor începe chiar de Ziua Sfântului Apostol Andrei. De aici şi denumirea „Ziua lupului”, ştiut că acest animal reprezenta un simbolul pictat pe steagul dacic.
Bătrînii satelor știu să facă predicții meteo. Se spune că vremea din ziua Sfântului Andrei poate prevesti dacă vom avea o iarnă grea sau nu.
După statistici reiese că peste jumătate de milion de concetățeni îşi au Ziua onomastică, pe 30 noiembrie. Majoritatea sunt bărbați și se numesc Andrei. Prenumele feminine mai des întâlnite sunt Andreea și Andra, cu variantele Anduţa sau Andruşa.
Tuturor le urăm un sincer „La Mulţi Ani”, cu bucurii şi multă sănătate! Horia C. Deliu
