În fiecare an, pe data de 26 octombrie se sărbătoreşte Sfântul Mare Mucenic Dimitrie – Izvorâtorul de Mir ori Sâmedru, după cum este denumirea populară a acestei zile importante. Sâmedrul constituie pentru spiritualitatea populară patronul iernii pastorale și ocrotitorul caselor.
Împreună cu Sângiorz (Sf. Gheorghe), Sâmedru împarte anul păcurăresc în două anotimpuri simetrice: Vara pastorală (23 aprilie-26 octombrie) şi Iarna păstorească (26 octombrie-23 aprilie).
Mucenicul Dimitrie s-a născut la Tesalonic, în secolul al III-lea (284 – 311), fiind botezat în taină de părinţii săi, de teama prigoanei la care erau supuşi creştinii pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu. A fost de mic educat întru Creştinism, de către tatăl său, voievodul Cetăţii Tesalonicului. Micul Dimitrie era iniţiat pe ascuns în toate tainele sfintei credinţe, luminându-i-se mintea despre Domnul Iisus Hristos, fiind îndemnat să manifeste milostenie faţă de cei sărmani, să facă numai bine în viaţă. Aşa a ajuns tânărul Dimitrie după moartea tatălui său moştenitor nu numai al multor averi, ci şi un om erudit, un bun creştin, un suflet nobil. Maximian l-a şi numit voievod în locul tatălui său, Dimitrie ajungând să fie iubit şi respectat de concetăţeni. Numai că propovăduind fără ocolişuri dreapta credinţă, a stârnit mânia puternicilor vremii, chiar a Împăratului Romei.
Acesta l-a pus să aducă jertfă zeilor, dar Dimitrie a refuzat şi mărturisind întru Hristos a fost întemniţat. Nu şi-a lepădat convingerile până în ultima clipă, fiind ucis alături de alţi creştini cu suliţe, la un spectacol dat de împarat.
Peste mulţi ani, când i s-au dezgropat rămăşiţele, acestea izvorau un mir binemirositor, care a vindecat multi suferinzi. De unde şi faima de Izvorâtorul de Mir. Până în zilele noastre se fac procesiuni la moştele sale, iar credincioşii merg la biserică spre a-i cinsti numele şi a-i cere ajutorul.
Referindu-ne la datini se spune în popor că Sâmedru vine şi „încuie” vara, desfrunzind codrul. Odinioară oamenii satelor credeau că duhul lui Sâmedru umblă pe pământ însoţit de Sângiorz, cu care făcuse un legământ: unul să înfrunzească natura, să o readucă la viaţă, iar celalalt să aducă frigul şi să o amorţească peste iarnă.
Pe 26 octombrie să fac pronosticuri pentru sezonul rece. Dacă la Sâmedru este vreme aspră, iarna va fi bună, iar de va fi timp frumos, toamna va fi lungă şi blândă. În caz de lună plină şi cer acoperit de nori, dacă plouă sau dacă ninge, iarna va fi aspră, cu zăpezi grele.
În ajun de Sf. Dumitru avea pe vremuri loc o datină numită Focul lui Sâmedru, care în anii din urmă s-a cam pierdut. Sătenii aprindeau focuri mari şi se adunau în jurul lor, sărbătorind simbolic finele anului agricol.
Credinţele şi legendele populare îl înfâţisează pe Sâmedru ca pe un bătrân păstor. Acum, în toamnă târzie, într-o perioadă de îmbătrânire simbolică a timpului, se considera că zeitatea populară murea şi învia în cadrul unui ceremonial nocturn.
La Mulţi Ani sărbătoriţilor !
Astăzi, de Sf. Dumitru, peste 340.000 de români îşi sărbătoresc Ziua Onomastică. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt bărbaţi. Majoritatea se numesc Dumitru, existând variantele Mitică, Dimitrie, Mitu, Mitru etc.Dintre reprezentantele sexului frumos cele mai multe se numesc Dumitra, Dumitriţa, Dumitrica, Dumitrana sau Demetra .
Le dorim tuturor, La Multi Ani fericiți !
Horia C. Deliu
