Joia, în mijloc de săptămână, după ce au trecut 40 de zile de la Înviere anul acesta  astăzi, 28 mai 2020   cinstim două evenimente importante, fiecare având o semnificaţie specială; una religioasă,  Înălţarea Domnului (sau Ispasul) şi una laică, cu conotaţii patriotice,  anume  Ziua Eroilor.

        Cum spuneam, la un interval de 40 de zile de la Înviere  se cinsteşte  în fiecare an  Înălţarea Domului, care în popor se numeşte  şi  Ispas.  Minunatul eveniment al  Ridicării la Cer are o semnificaţie deosebită; atât  ca fenomen în sine, cât şi ca expresie a preamăririi  Mântuitorului, ce a ajuns să stea în dreapta lui Dumnezeu.

Învingând moartea, Iisus a început un nou mod de existenţă, pe care l-a împărtăşit  şi aleşilor săi. Iar de  această  sfântă minune ne bucurăm cu toţii  mereu  la final de primăvară sau la început de vară, când natura se află în  plenitudinea ei.

     Spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă. Creştinii privesc la Casa Cerească ce-i aşteaptă, trăind încă pe Pământ în realitatea lumii noi în care domneşte Hristos.

    Personaj exemplar

    Tradiţia populară spune că Ispas ar fi fost un personaj mitic, ce a asistat la Înălţarea Domnului şi la ridicarea sufletelor morţilor la cer. Întrucât Ispas era un om vesel, credincioşii  caută să fie şi ei bine dispuşi de Ziua acestuia, încercând  ca după pomenirea morţilor, să se bucure puţin de viaţă. Închină un pahar de vin, mănâncă preparate specifice şi povestesc ce li s-a mai întâmplat în ultima vreme.

     În Ziua Înălţării Domnului credincioşii  ţin Moşii de Ispas. Ca atare, casele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean, ne-a spus folcloristul Ioan Paler, din Vâlcele,  vechiul  nostru colaborator de specialitate.

    Sărbătoarea constituie un hotar între anotimpuri.  Înălţarea la Cer reprezintă punctul final al ciclului de evenimente religioase declanşat de Sfintele  Paşti. Nota dominantă a acestui prag o constituie orfandele funerare, precum şi practicile apotropaice de alungare a spiritelor malefice.

      Anul acesta, în contextul rigorilor impuse de pandemie, vor avea loc manifestări altfel ca de obicei În dimineaţa de astăzi se ţine o mare slujbă în  fața bisericilor, iar apoi se fac mici pomeni pentru morţi. Cu acest prilej, în mod tradițional se  ofereau altădată  pachete ce conţin (neapărat)  aşa-zisa azimă – respectiv, pâine caldă –  brânză, ceapă verde şi băutură (rachiu) pentru sufletele morţilor.

Moşii de Ispas

    Ne bucurăm să relevăm tradiţii, obiceiuri ce  s-au  păstrat vii, mai ales în aşezările rurale, cum ar fi de exemplu  datina numită Moşii de Ispas. Asta înseamnă că pe crucile mormintelor sunt agăţate  crenguţe verzi pentru  omagierea persoanelor dragi  plecate dintre noi.

    Sărbătoare foarte veche, Ispasul constituie punctul final al ciclului declanşat după  Sf. Paşti. Nota dominantă a acestui prag o constituie amintirea rudelor apropiate plecate la Domnul, evocarea faptelor şi întâmplărilor exemplare din existenţa loc pământeană.

    În  anii trecuți după săvârșirea  Slujbei în biserică, credincioşii   făceau pomeni pentru sufletele răposaţilor. Există o superstiţie potrvit căreia  în această zi se înalţă la cer sufletele şi e bine să aibă… merinde de drum.

„Paştele cailor”

     Tot astăzi  este celebrat  şi aşa-numitul …„Paşte al cailor”, despre care se face pomenire de multe ori în vorbirea curentă, fără a se cunoaşte exact de unde provine. De fapt este un blestem  al Maicii Domnului adesat acestor  necuvântătoare, altminteri paşnice şi docile, pentru că au necăjit-o azunci când l-a adus pe lume pe  pruncul Iisus.

      „Paştele cailor” este o sărbătoare populară care pică în aceeaşi dată cu Înălţarea Domnului sau ziua de Ispas, adică exact la 40 de zile după Paşti, în joia din săptămâna a şasea după  Înviere.

   Expresia uzuală des întâlnită  „La Paştele cailor” nu are o semnificaţie peiorativă, ci  a intrat în limbajul comun desemnând ceva foarte îndepărtat ca timp sau… niciodată. O legendă spune că, atunci când Fecioara Maria îl năştea pe Isus, caii  au făcut  gălăgie, au bătut din copite şi au mâncat fânul din iesle. Ca atare, Maica Domnului i-ar fi blestemat să fie  mereu flamânzi, cu excepția unei singure zile pe an când să se sature – de Ispas.

Pe vremuri era un  bun  prilej pentru organizarea de târguri și pentru încheierea unor afaceri.  În unele zone  se faceau slujbe religioase pentru sănătatea cabalinelor.

           

                                                    Ziua Eroilor

 În această zi specială se serbează în România şi alt eveniment – Ziua Eroilor.  Ca atare, autorităţile  organizează Ceremonii de depunere de coroane şi jerbe de flori  cu sprijinul şi participarea  garnizoanelor militare locale, a unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi a  altor organizaţii neguvernamentale. Au loc, de asemenea,  adunări şi programe  speciale de  Comemorare a Eroilor României  la marile mausolee, precum şi la cimitire.  Anula acesta evenimentele vor fi organízate în curcumstanțe speciale, cu menținerea distanței sociale.

    Pe plan extern, reprezentanţele diplomatice ale României  organizează  acţiuni de cinstire a memoriei Eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state.

   Cadrul juridic care reglementează desfăşurarea manifestărilor comemorative prilejuite de Ziua Eroilor este prevăzut în Legea nr. 379/2003, conform căreia festivităţile din ţară şi din străinătate dedicate memoriei Eroilor României, se desfăşoară pe baza unui program elaborat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu toate instituţiile statului care pot contribui la asigurarea caracterului solemn al activităţilor şi la buna lor desfăşurare.

Urări tradiţionale

    Să ne bucurăm de aceste  evenimente, stimaţi cititori, şi să le cinstim cu respect, aşa cum se cuvine.   Din ziua de Paşti şi până  de Ispas  oamenii s-au salutat  cu urarea clasică  „Hristos a Înviat”, răspunzându-se: „Adevărat a Înviat“. Tradiţia sufletului românesc a fost deja consemnată liturgic, astfel încât creştinii ortodocși se salută cu „Hristos s-a Înălțat!” timp de zece zile – din joia Înălțării Domnului, până sâmbătă, la ceasul vecerniei (ora 16.00), din Duminica Pogorârii Duhului Sfânt – şi se răspunde cu „Adevărat  s-a Înalţat!” 

  Apoi  se revine la obişnuitele formule de bineţe.

                                                                                                 Horia C. Deliu

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail