Ne bucurăm, stimați cititori, din nou de venirea Celei mai mari Sărbători a creştinătăţii – Învierea Domnului. După ce în urmă cu o lună catolicii, reformaţii şi protestanţii au trăit momentele specifice acestui important eveniment religios, iată că a venit acum rândul ortodocşilor şi greco-catolicilor să se bucure de Sfintele Paşti. Din păcate este al doilea an consecutiv când trebuie respectate condiții speciale  de protejare din cauza Pandemiei de Coronavirus, chiar dacă regulile s-au mai relaxat puțin în ultima vreme.

 Puterea Luminii

În noaptea de sâmbătă spre duminică creştinii merg la biserică pentru a lua Lumină, pe care o aduc acasă. Oamenii cred că lumânările aprinse la Slujba de Înviere au  puteri deosebite, de aceea sunt păstrate într-un loc special, fiind aprinse în caz de mare pericol pentru a invoca protecţia divină la un cutremur, furtună, inundaţii şi aşa mai departe. În credinţa populară în faţa dezlănţuirii forţelor naturii, a unor mari necazuri şi primejdii, boli incurabile, numai ajutorul lui Dumnezeu poate ocroti fiinţele lipsite de apărare.

De aceea noaptea de  Înviere se bucură de atâta respect, simbolizând venirea Luminii sfinte, omagiindu-se puterea ei purificatoare, care va duce la izbăvirea  credincioşilor.

Fiind o Sărbătoare a Luminii, în multe părţi ale ţării, mai ales în mediul rural s-a păstrat datina ca după Slujba Învierii oamenii să meargă  la mormintele celor dragi cu lumânările aprinse, să pună câte una la  baza fiecărei cruci şi să se închine.

„Pesah”

Precizăm că noţiunea de Paşte  provine din cuvântul  ebraic „Pesah”, care înseamnă „Trecere”, făcându-se referire la drumul plin de peripeţii al Poporului ales spre Pământul  Făgăduinţei, trecând cu bine prin Marea Roşie ce s-a deschis miraculos, ajungând teferi la ţărm şi scăpând astfel din robia Egiptului.

Paştele creştinilor a devenit Sărbătoarea Învierii Domnului, după al cărui model vor reveni la viaţă toţi cei plecaţi dintre noi. Şi iată că se apropie cu paşi repezi  momentul încheierii celui mai greu Post din an. A fost o perioadă lungă de abstinenţă și reculegere, care a netezit drumul închinătorilor pentru a se putea  bucura de Învierea Mântuitorului, petrecând  Sfintele Paşti în familie, alături de cei dragi, cu sufletul încărcat de bucurie şi linişte.

 

 

 

        Obiceiuri de Paște

Această perioadă plină de semnificaţii este marcată de interesante obiceiuri populare, multe având  la origini un  caracter  profan: terminarea  curăţeniei în casă, prepararea bunătăţilor  culinare specifice (ouă roşii, drob, ciorbiţă şi friptură de miel, cozonac, pască),  înnoirea garderobei  cel puțin cu un  mic articol vestimentar, fie o pereche de încălţări, precum şi oferirea de cadouri celor dragi, pe care le va aduce…„Iepuraşul”!

 

Deşi gospodinele cu experienţă ştiu acest lucru şi-l respectă cu sfinţenie, să precizăm pentru doamnele şi domnişoarele tinere, că înroşirea ouălor a fost permisă   numai în Joia Mare. Se consideră  un mare păcat şi o lipsă de respect de a se face treburi casnice în Vinerea Mare, când la Biserică are loc Prohodul.

Pe lângă tradiţionalele ouă roşii, au apărut în ultimii ani şi ouă încondeiate cu ceară,  pictate în culori pastel, având  diverse modele, cum ar fi cele cu frunze ori decorate în relief sau împodobite cu mărgele.

Mai ales în lumea satului există  anumite reguli pentru ciocnitul ouălor roşii, legate de persoana care are cinstea de a lovi primul (de obicei, bărbatul mai în vârstă), rostindu-se formula rituală, „Hristos a Înviat!” Se răspunde „Adevărat a Înviat!”   Primii care ciocnesc sunt soţul cu soţia, urmează  copiii cu mama şi tatăl,  părinţii cu celelalte rude şi invitaţii prezenţi la ospăţ în familie.

În unele aşezări româneşti din judeţul Covasna femeile strâng după masa festivă şi aruncă mai târziu pe câmp  cojile pisate ale ouălor vopsite, pentru ca recolta să fie bogată, ferită de dăunători. Uneori aceste coji pisate sunt adăugate şi în hrana animalelor, în ideea păstrării sănătăţi şi ferilităţii lor.

 

 

Sărbători Fericite!

 

… Nu putem încheia acest articol făcă a vă ura, dragi prieteni, zile liniştite, cu multă Lumină şi Bucurie, pe care să le serbaţi împreună cu familia, respectând  regulile impuse de Pandemie.

        Paște Fericit! 

                                                   Horia C. Deliu

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail