În ziua de joi, 4 noiembrie 2021, la orele 12, a avut loc susţinerea publică a tezei de doctorat cu titlul „Viaţa religioasă a românilor din judeţele Harghita şi Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944)”, aparţinând părintelui militar Elisei Florin Vatamanu, elaborată în cadrul Şcolii Doctorale de Teologie a Universităţii Ovidius din Constanţa.
Lucrarea elaborată sub coordonarea Pr. prof. dr. Nechita RUNCAN, a fost susţinută on-line, pe platforma Webex, în faţa unei comisii condusă de către Directorul Şcolii Doctorale, IPS Teodosie PETRESCU, Arhiepiscopul Tomisului, din care au mai făcut parte Pr. prof. dr. Nicolae CHIFĂR, de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Pr. prof. dr. Ionel ENE, de la Facultatea de Istorie, Teologie şi Filosofie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi şi Pr. conf. dr. Claudiu COTAN, de la Facultatea de Teologie a Universităţii „Ovidius” din Constanţa.
În urma susţinerii publice a tezei de doctorat de către candidatul la titlul de Doctor în Teologie, şi prezentarea referatelor de către membrii comisiei, s-a propus acordarea titlului de Doctor cu calificativul „Excelent” doctorandului Pr. Florin Elisei Vatamanu.
Felicitându-l pe noul doctor în teologie, Părintele Elisei Vatamanu, colaborator statornic al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, până la redactarea unei recenzii a Tezei sale de doctorat, publicăm o sinteză din referatul prezentat de Preot prof. dr. Ionel ENE de la Universitatea „Dunărea de Jos” – Galați, Facultatea de Istorie, Filozofie și Teologie.
REFERAT
Asupra proiectului tezei de doctorat în teologie, intitulată
Viața religioasă a românilor din județele Harghita și Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944), întocmită de candidatul drd. preot Valentin Florin VATAMANU
Extrase
Părintele doctorand Valentin Florin VATAMANU a optat, în vederea redactării proiectului tezei sale de doctorat, pentru tema: Viața religioasă a românilor din județele Harghita și Covasna în perioada Dictatului de la Viena (1940-1944), sub îndrumarea părintelui profesor dr. Nechita RUNCAN, o temă extrem de importantă și, în egală măsură, extrem de actuală pentru Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar și pentru Istoria României. Lucrarea are 485 pagini, un număr 2094 note de subsol; au fost cercetate 37 fonduri de arhivă internă, 15 externă, 6 colecții de documente românești și străine, 35 de lucrări generale, 63 de lucrări de specialitate, 30 de publicații, 70 de studii și articole și 17 surse de internet, ceea ce dovedește o aplecare riguroasă asupra temei și o tratare cu acrivie a acesteia. Deși tema a fost și rămâne extrem de sensibilă, faptul că se bazează, în bună parte, pe documente de arhivă deschide un culoar nou de cercetare pentru istoria contemporană a poporului român.
Aprecieri generale
Lucrarea – într-un stil academic și utilizând un limbaj adecvat – ne prezintă o realitate dureroasă a istoriei contemporane a Transilvaniei, care, după ce a fost vreme de câteva secole sub asuprire maghiară și habsburgică, a reușit să se emancipeze, după Primul Război Mondial, pentru ca să trăiască cea mai grea perioadă în timpul celui de al Doilea Război Mondial.
Candidatul observă toate treptele formale și normele de cercetare istorică, utilizând surse edite și inedite, folosește din plin fondurile arhivistice, relaționează evenimentele cu multă ușurință și elaborează ipoteze pertinente asupra realităților concrete din Transilvania, atât din perioada ante cât și horthystă.
Lucrarea deschide o perspectivă nouă de înțelegere a realităților și manifestărilor actuale din Transilvania, care nu sunt decât semne ale unei nostalgii hegemonice. În același timp, ne prezintă o pagină întunecată a istoriei contemporane, în care manifestările de incitare la ură etnică și atrocitățile comise de horthyști nu sunt demne de veacul nostru !
Aspecte analitice
Lucrarea prezintă un interes deosebit pentru timpurile noastre, oferindu-ne un răspuns la provocările sistematice din „ținutul secuiesc” ori din zonele cu o populație majoritar maghiară. Realizăm, odată în plus, că izul politic și visul unei reveniri la o Ungarie Mare alimentează toate manifestările revizioniste și secesioniste din Ardeal. (…)
Primul capitol, intitulat Istoriografia problemei și sursele de cercetare, are la rându-i mai multe subcapitole care ne introduc atât în atmosfera internațională, premergătoare Celui de al Doilea Război Mondial, cât și în preocupările istoricilor, referitor la statutul Transilvaniei și problematica Dictatului de la Viena. (…)
Cel de al II-lea capitol, intitulat Efectele geopoliticii revizioniste asupra situației României în anii 1937-1940 (pp. 42-199), este o radiografie amănunțită a vieții sociale, politice, culturale și religioase din Transilvania, cu aplecare atentă asupra celor două județe.
Viața religioasă a românilor din județele Harghita și Covasna în timpul Dictatului de la Viena, este titlul celui de al III-lea capitol (pp. 200-336). Simpla lecturare îți răscolește sufletul: în secolul XX să se petreacă lucruri de o ferocitate de neimaginat! Nu poți decât să constați cu durere că omul poate, uneori, să decadă din demnitatea sa și să depășească prin ferocitate sălbăticia animalelor.
Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra românilor din sud-estul Transilvaniei acoperă cel de al IV-leacapitol al lucrării de doctorat (pp. 337-451). Ce s-a dorit și ce a însemnat Dictatul de la Viena a fost surprins și redat în sinteză de părintele candidat, prin citarea unui istoric american, Keith Hitchins, în următoarele cuvinte: „Departe de a soluționa chestiunea, Arbitrajul de la Viena a exacerbat relațiile dintre România și Ungaria”.
În cel de al V-lea capitol candidatul la titlul de doctor în teologie redă situația de după 23 august 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei și a Ungariei și s-a aliat cu URSS. Titlul capitolului este sugestiv, în acest sens : Evoluții în perioada august 1944 – februarie 1947.
Reverberații și valorizări contemporane privind Dictatul de la Viena și consecințele sale, este titlul ultimului capitol al lucrării, cel de al VI-lea. Este surprinsă atât nostalgia unor lideri politici și de opinie maghiari după vremurile care, să sperăm, au apus pentru totdeauna, dar și demersurile societății civile pentru îmbunătățirea vieți ireligioase, din zonă.
Părintele candidat folosește un limbaj academic, o exprimare coerentă și clară, iar mulțimea referințelor și documentelor de arhivă cercetate îi dă o notă aparte de originalitate.
Prin urmare recomandăm lucrarea spre a fi susţinută ca teză de doctorat, în şedinţă publică, la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii „Ovidius” din Constanța, iar candidatului Valentin Florin VATAMANU să i se acorde titlul de doctor în Teologie.
Galați, 23 octombrie 2021
Biroul de presă al CESCH
