„Cei doi piloni importanți ai românilor, ai spiritualității românești, sunt credința în Dumnezeu și păstrarea tradițiilor (…)”- dr. Constantin Secară, etnomuzicolog
O nouă ediție a Sintiliei, . . ce reînvie obiceiuri străvechi, a avut loc duminică, la Zăbala, evenimentul bucurându-se de un număr mare de participanți din județ, dar și din afara județului.
Manifestarea este legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte, pentru a-şi găsi nevastă. Se îmbrăcau în straie de sărbătoare și participau la Sintilie, unde își alegeau nevasta, dintre fetele de măritat prezente acolo, astfel că, Sintilia reprezenta și cadrul în care se puneau bazele unor familii. Vremurile s-au schimbat, dar tradiția nu s-a pierdut, astfel că, deși marcată sub o formă contemporană, în unele localități, printre care și Zăbala, Sintilia este sărbătorită în fiecare an.
Cea de-a VII-a ediție a Sintiliei Zăbălenilor a fost organizată de Asociația cultural – creștină „Căciula” din Zăbala, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local al comunei Zăbala, cu sprijinul financiar obținut de la Consiliul Județean (CJ) Covasna, în urma unui concurs de proiecte, dar și cu sprijinul unor sponsori, oameni din comunitate.
Sărbătoarea a început duminică dimineaţă la Biserica ortodoxă din Zăbala – cu Hramul „Sfântul Ilie”, unde s-a desfășurat Sfânta Liturghie. După slujbă, a fost sfinţită o troiţă în memoria eroilor şi martirilor neamului românesc, dar și un tricolor românesc de aproximativ 20 de metri, donat de membrii grupului „Acţiunea Români pentru Români” – grup compus din intelectuali din Brașov și din Țara Făgărașului.
„Ne-am gândit, împreună cu prietenii noștri din Zăbala, să înălțăm un steag tricolor românesc în curtea Bisericii Ortodoxe cu Hramul <<Sfântul Prooroc Ilie>> și o cruce mare din lemn, în cinstea eroilor și martirilor neamului. Și steagul și crucea vor fi sfințite imediat după Sfânta Liturghie. Steagul l-am dăruit noi, cei din <<Acțiunea Români pentru Români>>, ca dar de Sintilie, dar și ca semn de prețuire și recunoștință pentru păstrarea datinei strămoșești. Frumoasa și măreața cruce din lemn este lucrarea fraților noștri de sânge și credință Ion Ilie, sculptorul crucii, Eugen Isar și Dan Radovici care au vrut astfel să le transmită zăbălenilor dragostea lor creștinească. Cele două gesturi nu au fost coordonate, Dumnezeu însă în marea lui înțelepciune le-a unit, unindu-ne astfel și pe noi, românii din provinciile istorice ale țării în jurul vrednicilor ciobani din Zăbala, în jurul românilor din Covasna și Harghita, unindu-ne astfel pe toți în inima țării”- a explicat medicul Mihai Tîrnoveanu, liderul Acțiunii „Români pentru Români”
„De Sintilia din Zăbala, inima eroilor și martirilor ocrotită de sfânta cruce s-a înălțat ca flamură tricoloră spre cer. Fie ca acest drapel de pe catarg să fluture în veci împreună cu steagurile din trupurile celor mai înalți brazi pe care voi, cei din Zăbala, le-ați înălțat acolo. Fie ca aceste steaguri, în veci să fluture împreună și nimeni să nu le dea jos. Aceste steaguri le-ați înălțat pentru a urca mai aproape de cer Ținutul Căciularilor din Zăbala (…). ” – a declarat Mihai Tîrnoveanu, după ce steagul tricolor a fost înălțat pe catarg.
Cu costume populare, de la cel mai mic, la mare
Localnicii și oaspeții –cei mai mulți, îmbrăcați în costume populare – de la cel mai mic, la mare – au pornit, cu muzică și voie bună, spre Poiana Sîntiliei. Alaiul, condus de tineri călare, cu steaguri tricolore, s-a oprit la răscrucile de drum. Acolo, cei prezenți s-au prins în horă. Ajunși în Poiană, oamenii s-au putut bucura de programul artistic, de prezentarea unor activități și tradiții locale, dar și de bucate tradiționale.
„Este important să ne menținem tradiția, să se știe că aici au fost și vor fi întotdeauna români care au respectat portul popular, tradiția, muzica populară și meșteșugul.”- a declarat reprezentantul Asociației Cultural – Creștine „Căciula” din Zăbala, Liviu Boc.
Obiceiuri și produse locale
Printre obiceiurile reconstituite în cadrul Sintiliei Zăbălenilor s-a numărat și obiceiul de nuntă cunoscut ca „bărbieritul mirelui”. Conform tradiției, primul fecior care se însoară în acel an este bărbierit în cadrul Sintiliei, iar tânărul bărbierit în cadrul ediției actuale va avea nunta în curând.
Și fiindcă Sintilia este o sărbătoare păstorească, cei prezenţi au putut vedea și o expoziție de animale – cu acest prilej fiind aduse în Poiană câteva sute de oi, care au fost mulse, la fața locului. Cei care au dorit, au putut gusta sau cumpăra produse tradiționale ale crescătorilor de oi din zonă, unele preparate chiar pe loc, cum ar fi urda, pastrama de oaie, bulz cu brânză. La sărbătoare au participat atât zăbăleni, dar și oameni din județ și din alte județe.
Sintilia, „sărbătoare a românilor de pretutindeni”
„E plăcut să vezi o mulțime atât de mare în fața scenei (…)!”- a declarat primarul localității Zăbala, Fejer Levente, cu ocazia deschiderii ediției a VII-a a Sintiliei Zăbălenilor.
„Sfântul Ilie este celebrat ca un mare factor de minuni și aducător de ploi în vreme de secetă. Totodată, în tradiția populară, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul recoltelor și a rămas în istoria bisericii ortodoxe ca un exemplu de credință și curaj demn de urmat. În trecut, se obișnuia ca în această zi (n.r.- de Sfântul Ilie) să se organizeze întâlniri ale păstorilor, ale comunităților sătești, se organizau târguri și bâlciuri. În comuna noastră, în satul nostru, s-a reluat această tradiție și deja a șaptea oară se organizează Sintilia Zăbălenilor. Cu această ocazie, vreau să felicit organizatorii și le doresc ca și în următorii ani să aibă puterea și răbdarea necesară pentru organizarea acestui eveniment cultural, tradițional, artistic (…)!”- a spus primarul.
Învățătorul Dan Hagiu a amintit faptul că deși este cea de-a VII-a ediție a Sintiliei în această formă, manifestarea este marcată de mulți ani, în zonă:
„Sintilia noastră, de fapt, este seculară, avem câteva ediții într-o versiune actuală, dar Sintilia a avut loc de mulți ani pe meleagurile noastre. Este un obicei, după cum știți, care ne reprezintă. Și eu sunt emoționat…ne uităm unii la alții și ne dau lacrimile de bucurie…atât de frumoasă a devenit, din an în an, această sărbătoare. Doamne ajută și să o țină și nepoții și strănepoții noștri!”- a spus învățătorul Dan Hagiu.
A luat, apoi, cuvântul, părintele protopop Ioan Bercu:
„Dragi oaspeți de pretutindeni, bine ați venit la Sintilia Zăbălenilor, dar să știți că nu e a zăbălenilor, e a românilor de pretutindeni (…). Oriunde sunt români, sărbătoresc Sintilia, pentru că Sintilia este o sărbătoare a păstorilor, a pustnicilor, a călugărilor, a oamenilor singuratici și a tuturor celor care îl cinstesc și se închină Sfântului Ilie, mare făcător de minuni! (…). În aceste zile se organizează în toate plaiurile românești nedei, sărbători câmpenești care îl cinstesc pe Sfântul Ilie, ne cinstim unii pe alții, căci ne întrunim la aceste sărbători cu cei care sunt plecați cu ani în urmă, iar Sintilia ajunge să fie ca o zi de înfrățire și ziua fiilor satului (…)!”- a spus părintele.
Prezent pentru a 5-a oară la Sintilia Zăbălenilor, dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, a declarat că „fiecare ediție a adus ceva în plus, un plus de valoare, un plus de autenticitate, un plus de tradiție, pentru că, să nu uităm, cei doi piloni importanți ai românilor, ai spiritualității românești, sunt credința în Dumnezeu și păstrarea tradițiilor (…)”
„Vă rog să nu uitați că tradiția suntem noi, tradiția este în noi! ”- a transmis dr. Constantin Secară celor prezenți.
Program artistic
A urmat apoi programul artistic susținut de interpreți, ansambluri folclorice şi grupuri de păstrători de tradiţii şi obiceiuri populare locale, dar și din țară, invitatul special al acestei ediții fiind maestrul Ioan Bocșa. Domnia sa a venit împreună cu Grupul de muzică tradițională „Icoane”.
Printre artiștii care cântat și i-au încântat pe cei prezenți s-au numărat și Sergiu Cipariu, Ovidiu Barteș, Ovidiu Olari, Veronica Moldovan, Vlăduța Lupău, Romina Curta, George Burnichi, Ciprian Roman, Alina Bîcă (de la „Junii Sibiului”), surorile Elena și Maria Istrate, dar și ansamblurile „Junii covăsneni”, „Junii voineșteni”, „Datina” și „Izvorașul” din Zăbala, grupul „Balada”.
Evenimentul a continuat cu Balul Sintiliei – atmosfera şi buna dispoziţie fiind asigurată de Rică Cosneanu.
Ecouri după eveniment
„Sunt foarte mulțumit (n.r.- de derularea evenimentului); a fost foarte multă lume în Poiana Sintiliei, programul artișitlor a fost foarte frumos și a fost apreciat de public, iar vremea a ținut cu noi! A fost foarte multă lume de departe, din toată țara și foarte, foarte multe persoane în costume populare.”- a declarat ieri, Liviu Boc.
Părerile culese de la participanţi arată că evenimentul a fost unul apreciat.
Medicul Mihai Tîrnoveanu din Brașov a postat, pe pagina sa de socializare, după eveniment că:
„România nu există doar în istoria ei glorioasă, ci și în prezent Români din toate provinciile istorice ale țării au venit la Sântilia din Zăbala (…). În mijlocul haiducilor și ciobanilor coborâți din munți am fost ACASĂ. Eroii și luptătorii nu sunt numai în cărțile și studiile de istorie, sunt și aici. Ciobanii și țăranii din Zăbala precum și cei din Voinești-Covasna, Mărtănuș, Brețcu, Ojdula, Păpăuți, Zagon și din celelalte sate vecine sunt personajele viitoarelor tratate de istorie, în care se va scrie despre continuitatea identității românești din această parte a țării. Cine vrea să citească istorie, să vină în satele și orașele din Covasna și Harghita, și să-i privească în ochi pe români.”
Alături de membri ai familiei sale, domnul Cristian Filip, din București, a participat duminică pentru prima dată la Sintilia Zăbălenilor și a declarat că a fost surprins, printre altele, de mulțimea de steaguri și cocarde tricolore afișate la eveniment și de numărul mare de persoane îmbrăcate în costumul popular.
„Am fost surprins de multitudinea de steaguri tricolor (…), să vezi o <<mare>> de tricolor, a fost un șoc, neavând ocazia să mai vedem așa ceva, acesta a fost primul lucru care m-a surprins când am ajuns. M-a surprins cât de mulți oameni au fost la eveniment, din toată țara – au fost mașini din Iași, Constanța, Mehedinți, Maramureș (…), am văzut mașini de pe tot teritoriul țării, ocazie cu care am realizat că mai există dor de România, că mai există patriotism sau naționalism, dar în sensul bun al cuvântului (…). Am văzut copii cu vârsta începând de la două luni, până la copii de 13-14 ani, copii îmbrăcați în port popular, ceea ce mi-a dat o speranță (…). Programul evenimentului mi-a plăcut! Partea cu stâna (n.r- reconstituirea stânei, prepararea cașului, a urdei) cred că a fost cea mai interesantă, dar cred că trebuia mai mult mediatizată (…), poate ar fi trebuit să fie în centrul atenției (…). În ceea ce privește programul, precizez că am felicitat vreo două profesoare pentru prestația pe scenă a celor de clasă primară sau până în liceu, niște copii extraordinari care au făcut un spectacol fantastic! Deci, mi-a plăcut (…) și voi mai veni! Aceste evenimente ar trebui să fie mai mediatizate!”- a spus domnul Filip.
***
Nedeia mocănească în Valea Zânelor, la sfârșitul acestei săptămâni
La acest sfârșit de săptămână, între 23 și 24 iulie, la Covasna va fi marcată Nedeia mocănească. Prof. Florentina Teacă a declarat că Nedeia mocănească voineşteană se ţinea şi înainte de anul 1582. În cel mai recent volum al său „Mocanii voineşteni, străjeri ai românismului în arcul carpatic transilvan”, apărut la editura Eurocarpatica (2016), prof. Florentina Teacă arăta că „un indiciu preţios, chiar dacă deloc exact şi indirect dedus, despre vechimea acestei sărbători mocăneşti îl avem consemnat la anul 1930: <<Vieaţa ciobanilor, vara şi iarna, se petrece tot pe lângă turmele de oi. Prin sat nu coboară decât rar de tot, deobicei cei mai tineri la nedeia, numită Sântilia, care în Covasna se ţine şi acum după stilul vechiu.>>( S. Opreanu, Contribuţiuni la transhumanţa din Carpaţii Orientali, 1930). Aşadar, Sântilia se ţinea de pe vremea când funcţiona la noi Calendarul iulian – <<stilul vechi>>, adică cu 13 zile întârziere cădea ziua de Sfântul Ilie faţă de cum se trecuse la anul 1919 pe <<stilul nou>> – Calendarul gregorian. Numai că această schimbare de calendar de la 1919 făcută în Regatul României, era deja de mult făcută în Transilvania. La anul 1582, prin reforma papei Grigorie al XIII-lea a început implementarea noului calendar în Occident. Casa habsburgică, de religie romano catolică l-a făcut degrabă oficial în imperiu – deci şi în Transilvania. Concluzia noastră: nedeia mocănească voineşteană se ţinea şi înainte de anul 1582, pe când la noi funcţiona vechiul calendar! Tradiţii de dinainte de anul 1600 păstrau ciobanii aceştia.” (apud. Florentina Teacă, pp.257-258).
Ana Alina Costache
