În localitatea Răscruci, în apropiere de Cluj-Napoca, a avut loc Simpozionul Naţional de Esperanto, în perioada 26-28 septembrie. Asociaţia de Esperanto din România, cu sprijinul meritoriu al organizatorilor locali Mariana Berariu şi Adrian Mihai Mărginean, a organizat evenimentul şi a asigurat condiţiile necesare, la Pensiunea „Zoltán Kallos”.
Tema simpozionului a fost „Esperanto ca mijloc instructiv-educativ în societatea multiculturală”. Printre participanţii la simpozion au fost şi trei oaspeţi de seamă din Ungaria şi unul din Serbia. Din Ungaria ne-au onorat cu prezenţa: Stefan MacGill, vicepreşedinte al Asociaţiei Universale de Esperanto; Enikő Zengő Sereghy, din partea Asociaţiei de Esperanto din Ungaria; Klara Szabó, reprezentând Secţia de Esperanto din Budapesta a Asociaţiei Medicilor, iar din Serbia a participat Radojica Petrović, secretar al Ligii Internaţionale a Profesorilor Esperantişti.
Programul general al întâlnirii a cuprins mai multe acţiuni. În după-amiaza zilei de 26 septembrie, după sosirea oaspeţilor şi cazarea lor, urmată de servirea mesei, a urmat prima acţiune: Cercul de conversaţie, cu tema „Dreptul la educaţie şi discriminarea lingvistică”, având ca mediator pe Mihai Trifoi. Cu această ocazie s-a sărbătorit şi Ziua limbilor europene. Discuţiile au fost deosebit de interesante, fiind urmate de jocuri şi exerciţii lingvistice amuzante, la care au contribuit toţi cei prezenţi.
În programul de seară a urmat a doua parte dedicată Zilei Limbilor, când toţi participanţii, aşezaţi în faţa unui ecran mare, aşteptau cu nerăbdare Telejurnalul de seară la postul TVR1, când urma să fie difuzat un reportaj deosebit de interesant despre activitatea Esperanto, reportaj realizat la Braşov, cu contribuţia unor esperantişti prezenţi şi la simpozionul din Răscruci: Rodica Todor, Mihai Trifoi, şi cu membrii Clubului de Esperanto „Prietenia” din Braşov, dintre care Elena Tiron şi Ileana Cadar au participat şi la activitatea din Răscruci, dar şi cu alţi esperantişti renumiţi de peste hotare, printre care amintim pe Seán Ó Riain, preşedintele Uniunii Esperantiste Europene (EEU), Ionel Oneţ, manager al librăriei Asociaţiei Universale de Esperanto, contactaţi prin Skype. Şi într-adevăr reportajul respectiv, bine realizat profesional de către tânărul reporter Lucian Pîrvoiu, a fost un succes. Imediat după aceea au sunat telefoanele din toate părţile, iar printr-un mesaj informativ trimis prin internet ştirea s-a răspândit global, fiind repede procesată şi comentată pe toate meridianele. În esenţă acest reportaj a avut originalitatea lui, dar şi scopul de a informa publicul larg cu privire la limba internaţională şi activitatea Esperanto în România şi pe glob, fiindcă mulţi oameni ori că nu au auzit de această limbă, ori că au prejudecăţi din lipsă de informaţii.
A doua zi, 27 septembrie, s-a desfăşurat simpozionul propriu-zis. După cuvintele de salut din partea reprezentanţilor diverselor asociaţii, a urmat susţinerea prelegerilor: Mihai Trifoi: „Esperanto ca mijloc instructiv-educativ în societatea multiculturală; Stefan MacGill: „Programul AMO funcţional”; Radojica Petrović: „Utilizarea perlelor culturale în predarea limbii Esperanto”; Mariana Berariu: „Proiectul Comenius – doi ani de trăiri frumoase”; Stefan MacGill: „Cum să activăm internaţional”; Emil Crâncău: „Esperanto – cultură, intercultură, educaţie”; Rodica Todor: „Esperanto – punte între culturi”; Szabolcs Birta: „De ce să filozofăm?”. Toate comunicările s-au bucurat de un real interes din partea participanţilor.
După masa de prânz a urmat excursia la Salina Turda, un obiectiv turistic impresionant, care merită văzut şi promovat, deoarece prezintă în interiorul său o privelişte aproape cosmică, şi credem că nu există turist care s-o fi vizitat şi să nu fi plecat de acolo cu o imagine de neuitat despre grandoarea ei.
La intrarea în liftul care urma să ne ducă spre acea sală imensă, am avut chiar surpriza plăcută să fiu recunoscut de o tânără familie din judeţul Covasna, Matei şi Kornelia Schinteie, care mi-au mărturist că sunt cititori fideli ai articolelor publicate în ziarul „Mesagerul de Covasna”; le trimitem şi pe această cale urările de bine şi să rămână şi pe mai departe la fel de buni susţinători ai publicaţiei.
După întoarcerea la Răscruci şi servirea cinei, ne-am adunat din nou în sala de conferinţe pentru discuţii libere pe diverse teme. A urmat o noapte liniştită, iar în ziua următoare au avut loc şedinţele Asociaţiei de Esperanto din România şi a secţiei române a ILEI. S-au dezbătut, cu destulă aprindere, unele probleme organizatorice urgente şi s-a decis ca al XV-lea Congres al A.E.R. să aibă loc la Sf. Gheorghe ori Braşov, când urmează să fie aleasă noua conducere a asociaţiei.
Cu aceasta am încheiat un nou capitol din activitatea noastră dedicată unei activităţi culturale pe plan naţional şi internaţional, adică mişcării esperantiste, care vizează pacea, buna colaborare între popoarele lumii şi sprijinirea progresului prin instruire şi educaţie în toate ţările.
Prof. Mihai Trifoi
Preşedinte al Asociaţiei de Esperanto din România
