Ziua de 24 februarie marchează o datină populară ce vizează sosirea timidă a primăverii, momentul în care natură se trezește din nou la viață, păsările își caută cuiburi, iar ursul iese din bârlog. După cinstirea pe 14 februarie a occidentalei Valentine’s Day, vine pe 24 Făurar momentul evocării simbolului Dragostei la români – Dragobetele.
Unii folcloriști afirmă că pe la sfârşitul secolului al XIX-lea au fost descoperite şi alte denumiri pentru această sărbătoare populară, precum „Sântion de februarie” ori „Cap de Primavară”, anticipând venirea Mărţişorului.
În unele povestiri populare Dragobetele este numit Zeu al Dragostei, fiind socotit şi Logodnicul păsărilor. Aceasta întrucât oficiază în mod simbolic „Nunta” în cer a înaripatelor care n-au plecat în ţările calde. Păsările care rămân aici peste iarnă se adună şi îşi caută parteneri pentru împerechere, după care trec la construirea cuiburilor. Se întâmplă, totuşi, ca unele zburătoare să rămână singure şi în acest caz rămân cel puţin un an solitare. Legendele îl înfățișează pe Dragobete ca pe un flăcău chipeş, înalt, cu trăsături perfecte, cuceritor înnăscut. Tânărul vrăjea fecioarele, înfierbânta minţile şi inimile nevestelor proaspăt căsătorite, care toate oftau de dorul lui. De unde şi vorba din popor, „Dragobetele sminteşte fetele”.
Dragobete reprezintă un personaj de legendă, o entitate magică autohtonă asemănătoare mult mai celebrilor săi fraţi imortalizați în literatura universală ce protejează Iubirea: Eros, Amor sau Cupidon. Eroul nostru a fost numit şi „Năvalnic”, numai bun să fure mintea fetelor nemăritate, dar şi a nevestelor tinere.
Odinioară satele româneşti răsunau în 24 februarie de veselia tinerilor, care încercau să traducă în fapt zicerea șugubeață: „Dragobetele sărută fetele”, vorbă care s-a menţinut până în ziua de astăzi.
Sunt încă multe credinţele populare referitoare la Dragobete. Se spune că acela care participă la această sărbătoare populară va fi ocolit de necazuri şi de boli tot anul. Tinerii îşi dădeau întâlnire în dimineaţa de 24 februarie în faţa bisericii din sat şi plecau perechi, perechi să caute ghiocei prin păduri şi lunci. Dacă fusese cumva înainte o vreme calduţă şi apăruseră primele flori ale primăverii, fetele de măritat le adunau cu grijă şi le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, în 24 iunie. Abia atunci, când se venerează Cultul recoltei şi al fecundităţii, florile erau aruncate într-o apă curgătoare, pentru ca fecioarele să-şi afla ursitul.
Sărutul în această zi specială semnifică o logodnă secretă a celor doi tineri îndrăgostiţi, care adesea se transformă dintr-o frumoasă poveste de dragoste într-o căsătorie. Ziua de Dragobete se ţinea odinioară aproape în fiecare familie, neștiindu-se atunci de …Valentine’s Day. Superstiţia spunea că aceia care nu respectau datina aveau neplăceri cu tinerii din casă, împiedecându-i să se îndrăgostească o vreme.
„Anatoly de Dragobete” la… Opera Brașov
Vineri, 24 februarie 2023, de la ora 18.30, în Foaierul Operei brașovene spectatorii sunt așteptați să sărbătorească prin cănt Dragobetele, urmărind un recital inedit susținut de Cvintetul vocal Anatoly. Cei cinci muzicieni brașoveni sunt Andrada Mureșan – alto, Gabriel Baciu – tenor I, Ciprian Cucu – tenor II, Ciprian Țuțu – bariton, Marius Modiga – bas. Ei vor prezenta piese îndrăgite din perioada interbelică și postbelică, în armonizarea special realizată de compozitorul Ioan Dobrinescu. Asistența va avea ocazia să asculte într-o manieră diferită de interpretare șlagăre de odinioară, precum „Tangoul de demult”, de Gherase Dendrino, „Căsuța noastră”,melodie compusă de Petre Popescu Peppo, „Poarta sărutului”, aparținându-i lui Alexandru Mandy sau „Of, inimioară” de Edmond Deda. „Credem că de Dragobete muzica românească veche ce a rămas uitată, merită să fie adusă în atenția melomanilor și facem acest lucru în stilul nostru, acapella. Toate aceste piese vor face parte din viitorul nostru proiect discografic, ce include repertorii din perioada interbelică și postbelică”, afirmă cei cinci muzicieni.
Prezentarea îi aparține Simonei Manole. Coordonatoarea spectacolui: Valentina Mărgăraș. Recitalul durează o oră și nu are pauză.
…Sărbătoarea de Dragobete are menirea de a omagia iubirea, puritatea sentimentelor nobile, gingăşia. Le dorim multă fericire tuturor îndrăgostiților!
Și o nouă invitație …”La calul bălan”
A doua zi, anume sâmbătă, 25 februarie 2023, de la ora 18.30, iubitorii operetei sunt invitați la cea mai recentă Premieră a Operei din Brașov – spectacolul „La calul bălan” de Ralph Benatzky, ne-a precizat Cecilia Maria Toma, PR. În anul 1930, la vremea lansării spectacolului, acesta a fost numit un „Uriaș singspiel-revistă-operetă-potpuriu”. Multe din melodiile compuse de Ralph Benatzky pentru această operetă au devenit imediat șlagăre. Locul acțiunii este în Austria, pe malul Lacului Wolfgang. Încurcatele căi ale dragostei vor fi netezite de năzdrăvanul „Cal bălan”, care, într-un final fericit, va găzdui nunţile a trei perechi care se potrivesc de minune: Josepha cu Leopold, Ottilie cu Siedler și Klärchen cu Sigismund.
În distribuție apar îndrăgiții artiști Cristina Coatu, Alexandru Chiriac, Mihai Irimia, Mihaela Marele (debut), Andromeda Nemeș (debut), Liviu Iftene, Lorand Cristian, Valentin Marele, de asemenea, Matei Rada, Dan Ionescu, Sonia Hazarian, Șerban Lupei, Valer Lucaciu. Își dau concursul Orchestra, Corul și Baletul. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mircea Holiartoc. Regia artistică îi aparține lui Iulian Sandu. Scenografia: Rodica Garștea. Coregrafia: Alexandru Fotescu. Dirijor cor: Dragoș Cohal. Mișcare scenică: Cristina Rotundu. Asistent regie: Nicoleta Chirilă. Regie scenă: Cristina Roșu.
Din dorința de a găsi o soluție rezonabilă din pricina epuizării rapide a biletelor încă din… prima oră când au fost puse în vânzare (!!!), conducerea instituției-respectiv managerul interimar Marilena Aldea, directorul artistic Mihai Irimia și directorul general-adjunct Dan Antipa – invită spectatorii care nu au reușit să își achiziționeze bilete pentru sâmbătă, să participe vineri de la ora 11.00 la Repetiția generală a spectacolului cu opereta „La calul bălan” în aceeași distribuție! Prețul este de numai 20 de lei. Biletele pot fi achiziționate atât online, de la adresa: https://www.opera-brasov.ro/la-calul-balan-4/#bilete, cât și de la sediul Operei Brașov din str. Bisericii Române nr. 51.
…Așadar, va fi un weekend plin de muzică și…iubire!
Horia C. Deliu
