Municipiul Sfântu Gheorghe a devenit oficial, de ieri, unul dintre cele mai importante puncte de pe harta programului FLEX- Future Leaders Exchange finanţat de către Departamentul de Stat al Guvernului SUA şi implementat de către American Councils (Ambasada Statelor Unite în România).
Prezentarea programului FLEX a fost realizată de către Eliza Chirilă, fost reprezentant al tinerilor din România la O.N.U., în calitate de reprezentant al biroului American Councils în România. Aceasta le-a vorbit elevilor de clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a de la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” începând cu ora 9:50, despre ceea ce implică programul, ce trebuie să facă pentru a participa, ce criterii trebuie să îndeplinească şi ce aşteptări să aibă de la acest program. La ora 11:30 reprezentantul American Councils România a vizitat liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, de la ora 13:00 Liceul de Arte „Plugor Sandor”, toate din Sfântu Gherghe, iar de la ora 14:00 Grupul Şcolar „Korosi Csoma Sandor” din oraşul Covasna.
Elevii interesaţi de acest program, trebuie să ştie că printre altele, scopul acestuia este de a învăţa despre o altă cultură, de a-şi perfecţiona limba engleză şi de a lua contact cu un alt sistem de învăţământ.
Durata acestui program este de 10 luni, iar numărul disponibil de locuri pentru România este de aproximativ 10, în funcţie şi de numărul celor interesaţi de program. Chiar dacă programul FLEX a fost demarat în urmă cu 24 de ani, anul acesta este primul în care România poate participa, de aceea şi numărul elevilor acceptaţi în program este mai mic. Eliza Chirilă a explicat că dacă interesul elevilor se reflectă în numărul mare de aplicaţii, atunci există posibilitatea ca American Councils să suplimenteze acest număr, oferind posibilitatea mai multor elevi să participe la program.
Ce trebuie să facă elevii pentru a participa la programul FLEX?
Ca la orice program, există anumite criterii de selecţie a participanţilor şi, de asemenea şi o serie de paşi care trebuie urmăriţi pentru ca înscrierea să fie aprobată. Astfel, pentru a fi eligibili, cei care se înscriu la program trebuie să aibă cetăţenie română, să fie născuţi între 1 ianuarie 1999 şi 15 iulie 2001, să fie actualmente înscrişi în clasa a IX-a, a X-a sau a XII-a, să studieze limba engleză ca materie la liceu, dar şi să îndeplinească criteriile pentru a obţine viza SUA şi nu au stat în SUA mai mult de 3 luni în ultimii 5 ani.
Primul pas este înscrierea online. Aceasta se poate face până la data de 16 octombrie pe site-ul https://ais.americancouncils.org/cgi-bin/WebObjects/AIR.woa/wa/login?brand=flex, unde elevii trebuie să îşi creeze un cont, după care să îşi formuleze aplicaţia. Următorul pas este acela de a alege semifinaliştii care vor participa la o serie de interviuri, urmând ca la finalul sesiunii de recrutare, în perioada noiembrie-decembrie a.c., să se determine finaliştii aleşi să participe la program.
„Trebuie să completeze o serie de date pe site şi două întrebări de tip eseu de maxim 300 de cuvinte. Întrebările nu sunt aceleaşi, deci se schimbă în funcţie de utilizator tocmai pentru ca să nu le poată comunica între ei. Se cere nivelul de limbă. Îi credem pe cuvânt, nu le cerem să ataşeze certificate, însă, cei care merg în etapa din semifială trec printr-un interviu individual, un interviu de grup şi un test de limbă pe care îl dau supravegheaţi în sală, tocmai ca să ne convingem că nu a scris vreun profesor de limba engleză. Nu căutăm copii care vorbesc perfect limba engleză, unul dintre scopurile programului este şi ca ei să-şi perfecţioneze limba engleză, dar este necesar ca ei să se poată descurca pentru că vor studia în limba engleză şi trebuie să comunice şi cu familia la care vor locui”, a spus Eliza Chirilă.
Înainte de interviul final cu finaliştii, părinţii vor avea ocazia de a lua legătura direct cu coordonatorii proiectului din România, întrucât se va organiza o întâlnire pentru a avea ocazia de a adresa eventualele întrebări. În cadrul acestei întâlniri, părinţii vor primi un ghid cu întrebările adresate de părinţii copiilor care au participat în cei 24 de ani la acest proiect.
Elevii selectaţi vor pleca în perioada august-septembrie 2016 către familiile alese de către o echipă specializată în baza profilului fiecărui candidat, pentru a începe anul şcolar 2016-2017 la o şcoală din SUA. Aceştia se vor întoarce în luna mai anul următor când pot da diferenţele pentru a echivala studiile.
„Este un proiect intercultural de cunoaştere a celor două culturi, e un schimb de experienţă. Este o învăţare altfel, pentru că învaţă despre cultura Statelor Unite şi ce înseamnă viaţa americană trăind acolo. În plus, cred că este o oportunitate să vadă un alt sistem de învăţământ, complet diferit de al nostru, cu plusurile şi cu minusurile lui. E cu plusuri, pentru că vor avea posibilitatea să vadă tot felul de activităţi pe care le au americanii – clubul de teatru, poezie şi altele – unde vor avea o viaţă extracuriculară foarte activă, şi minusurile pentru că nu studiază anumite materii la acelaşi nivel. De aceea vin şi acele diferenţe pe care ei trebuie să le dea la momentul echivalării notelor”, a mai spus Eliza Chirilă.
Pe parcursul şederii în SUA, elevii vor primi lunar 125 de dolari americani ca bani de buzunar, masa şi cazarea fiindu-le asigurate de către familia gazdă. De asemenea, aceştia vor mai dispune de un fond de urgenţă în cazul în care vor fi nevoiţi să achiziţioneze anumite lucruri precum uniformele şcolare, în valoare de 300 de dolari. Potrivit informaţiilor oferite, elevii vor ajunge, de regulă, în oraşe de dimensiuni mici sau medii, existând şanse foarte mici ca elevii să ajungă într-o familie din oraşele metropolă cum ar fi New York sau Washington. Pe lângă cazare şi masă, acestora li se asigură şi transportul din oraşul natal către oraşul adoptiv din SUA.
Ceea ce este bine de ştiut este faptul că părinţii vor fi informaţi că pe parcursul şederii elevului în SUA, este de preferat să nu efectueze vizite copilului, din cauză că ar putea periclita integrarea lui în comunitate. De asemenea, sunt rugaţi să nu trimită sume mari de bani, în cazul în care îşi doresc acest lucru, tot din acelaşi considerent. În rest, părinţii pot lua legătura cu copilul prin diferitele căi de comunicare: mail, telefon, poştă, skype sau altele.
„Întâlnirile cu părinţii le organizăm cu elevii semifinalişti în ziua de dinaintea interviului sau în dimineaţa de dinaintea interviului. La momentul acesta avem prestabilite cinci centre de testare la Iaşi, Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Constanţa. Ele pot fi schimbate în funcţie de locaţia semifinaliştilor, astfel încât să fie câ mai aproape de ei şi ei să nu călătorească. Părinţii finaliştilor vor primi un ghid extrem de explicit cu toate întrebările cu care colegii din alte ţări s-au întâlnit în 24 de ani de activitate”, a declarat reprezentantul biroului American Councils în România.
Elevii vor afla numele şi informaţiile depre familia la care vor ajunge în momentul în care vor deveni finalişti. Aceştia vor avea posibilitatea de a schimba familia, doar dacă există un motiv întemeiat: familie monoparentală sau familie cu părinţi de acelaşi gen. În cazul în care se invocă motivul vârstei membrilor familiei sau locaţia oraşului, atunci se înţelege că elevul refuză implicarea în program. De asemenea, după ce ajung în SUA pot opta pentru a schimba familia, doar dacă există un motiv foarte întemeiat: există discuţii sau certuri între familia adoptivă şi copil, există suspiciuni de abuz, nu sunt compatibili etc.
Copiii se pot întoarce în ţară dacă au o urgenţă de familie, sau se pot întoarce definitiv înainte de a încheia programul de 10 luni, ieşind, astfel din programul Alumni.
Programul Alumni îi finanţează pe elevii reveniţi în ţară pentru a demara proiecte în comunităţile din care aparţin
După încheierea celor 10 luni în SUA, elevii întorşi în oraşele de unde au plecat vor avea la dispoziţie o anumită sumă de bani oferită de către American Councils pentru a pune pe picioare un proiect în comunitatea din care face parte.
Tot în acest sens, unul dintre elevii plecaţi la schimbul de experienţă în SUA va fi ales coordonator, urmând să îi ajute pe ceilalţi elevi plecaţi în aceeaşi perioadă, să implementeze proiectele pentru care aceştia au primit finanţare, alături de biroul American Councils România.
„Din fiecare generaţie care merge în SUA se alege un coordonator al lor care în anul următor îi coordonează, având un job part-time, alături de mine care coordonez biroul, pentru ca, ai lui colegi care au participat la schimbul de experienţă să implementeze proiecte şi programe. Consiliul American din România are un buget al reţelei de alumni ,deci, când se vor întoarce, liceenii nostri români vor avea nişte bănuţi prin care să implementeze proiecte în comunitatea locală. Asta urmărim cel mai mult: să-i avem activi în comunitatea locală, nu doar să se ducă aproape un an de zile acolo şi apoi să nu mai ştim de ei”, a explicat Eliza Chirilă.
Programul FLEX este finanțat de Guvernul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul Biroului Educațional și Cultural, și implementat de Consiliile Americane pentru Educație Internațională. FLEX își propune să promoveze respectul pentru diversitatea culturală, să ofere oportunități de dezvoltare personală pentru tinerii liceeni, dar și să îmbunătățească înțelegerea și cooperarea dintre România și SUA prin promovarea culturilor celor două țări. Aducerea în judeţul Covasna a programului FLEX a fost posibilă cu implicarea Asociaţiei pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS.
„Au fost două motivaţii foarte clare pentru noi: prima şi cea mai importantă a fost ceea de a le arăta copiilor modelul în carne şi oase. (…)A doua motivaţie este teoretică, într-un fel şi anume aceea de a oferi oportunităţi de dezvoltare personală tinerilor. Din păcate (…) noi ne cam legăm de tineri să ne justificăm anumite activităţi, îi scoatem în faţă, dar (…) câte proiecte sunt sustenabile în acest moment vizavi de a oferi oportunităţi clare tinerilor? În momentul în care tinerii vor să fie responsabilizaţi, ei au nevoie de un singur lucru şi anume: seriozitate. Preşedintele României are o datorie morală faţă de tinerii care l-au votat. Să nu uităm că tinerii sunt cei care au făcut diferenţa acum ceva timp în urmă. A trecut destul de mult timp de când a fost învestit şi cred că tinerii au nevoie de acţiuni concrete”, a declarat Cătălin Lazăr, preşedintele Asociaţiei pentru Dezvoltare Comunitară Durabilă ALUTUS.
. . Maricela Dan
