Scrisoare deschisă adresată Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României privind normalizarea convieţuirii interetnice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

Noi, reprezentanţii românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş – conducerile celor 44 de organizaţii culturale, științifice și civice, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna și Harghita, primari, viceprimari, consilieri locali şi judeţeni, parlamentari, lideri judeţeni ai principalelor partide politice, directori ai unor instituţii de cultură, clerici și mireni, întruniţi azi, 26 ianuarie 2019, la Sf. Gheorghe, îngrijoraţi de lipsa de reacție a Guvernului, Președinției și Parlamentului României față de știrea potrivit căreia, în decembrie 2018 a fost lansat la Budapesta „Programul pentru dezvoltarea economică a Ţinutului Secuiesc”, pentru finanţarea căruia Guvernul Ungariei a alocat un buget de 25 de miliarde de forinţi, în urma dezbaterii principalelor aspecte privind starea actuală a comunităţii româneşti din judeţele Covasna, Harghita și Mureș, acum, la începutul secolului al II-lea de la Marea Unire, Vă adresează următoarea scrisoare deschisă, prin care vă solicită să adoptați măsuri urgente și ferme, care să asigure dăinuirea românească în Arcul Intracarpatic, stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a „ținutului secuiesc” și normalizarea conviețuirii interetnice în județele menționate, ajunsă într-un stadiu îngrijorător datorită forţelor extremiste care militează pentru autonomie teritorială etnică maghiară în zonă, neţinând cont de interesele şi sensibilitatea românilor, de legislaţia şi Constituţia ţării noastre.

1. Propuneri pentru stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate
   cu Ungaria a „ținutului secuiesc”
2. Solicităm Guvernului României să înființeze, în regim de urgență, un Departament pentru comunitățile românești numeric minoritare și să adopte o strategie de dezvoltare economică și socială pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, care să asigure o conviețuire interetnică normală, într-un areal multietnic și pluriconfesional, și nu într-o enclavă etnică, cu statut de co-suveranitate statală cu formaţiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta.
3. Cerem Guvernului, Parlamentului şi Preşedinţiei României să formuleze reacţii ferme de respingere şi dezaprobare a ingerințelor anormale ale Guvernului de la Budapesta în problemele interne ale României și să solicite respectarea prevederilor Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate dintre România și Ungaria.
4. Solicităm instituțiilor abilitate ale statului român să monitorizeze şi să analizeze temeinic consecințele, pe termen mediu și lung, ale obținerii dublei cetățenii de către concetățenii noștri maghiari și ale circulației libere a proprietăților funciare și nu numai, a investițiilor strategice realizate de statul maghiar în zonă și a lipsei unor asemenea investiții din partea statului român.
5. Propunem să se adopte o inițiativă legislativă, după modelul existent în Slovacia, prin care să nu se mai permită cetățenilor cu dublă cetățenie să candideze și să ocupe funcții în administrația publică centrală și locală din România.
6. De asemenea, propunem tuturor partidelor politice parlamentare să adopte un pact (asemănător pactului de la Snagov, prin care s-a hotărât aderarea României la Uniunea Europeană), prin care să se declare solemn faptul că autonomia teritorială pe criteriul etnic să nu fie niciodată adoptată în România.
7. Ministerul de Externe să solicite ca, în toate campaniile electorale din Ungaria, adresate și maghiarilor din România, să nu se promoveze atitudini neloiale statului român, contrare spiritului civic și unei conviețuiri normale, să nu propage informații deformate referitoare la cultura și istoria poporului român, și care, prin mesajul lor, distorsionează rezultatele alegerilor din România.
8. Propunem modificarea Codului Penal în sensul sancționării cu pierderea calității de parlamentar sau a celei de demnitar al Statului Român a celor care nu respectă jurământul față de Țară, depus cu ocazia investirii lor în aceste demnități.
9. Considerăm că este necesară legiferarea înăspririi sancțiunilor, inclusiv prin demitere și privare de libertate, aplicate celor care aduc atingere însemnelor naționale: imn, drapel și stemă, atitudini astăzi curente, devenite specifice liderilor comunității maghiare, sancționate în prezent doar prin amenzi administrative aplicate reprezentanților autorităților locale, care recidivează, achitându-le nonșalant cu susținere financiară străină.
10. Se impune legiferarea obligativității unui sistem de verificare a loialității celor care ajung să ocupe funcțiile de conducere în structurile politice, administrative, de ordine și de apărare.
11. Instituțiile abilitate ale statului să asigure gestionarea și contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial pe criteriul etnic, prin lansarea de ziare și platforme on-line în limba română, prin intermediul cărora își promovează obiectivele.
12. Cerem instituțiilor publice, centrale și locale, să nu poarte corespondență cu „organizația politică”, nerecunoscută legal în România, aşa numită Consiliul Național Secuiesc şi acţionarea acestuia în instanţă pentru activitate neconformă cu legislaţia României.
13. Editarea unui volum de istorie a Transilvaniei de circa 250-300 de file, scrisă anume pentru cititorul neromân, tradusă (și adaptată specificului fiecărui mediu) în engleză, franceză, germană, spaniolă, rusă, portugheză, chineză, maghiară etc. Și distribuită la toate bibliotecile naţionale, universitare și de colegiu din lume și tuturor bibliotecilor de la municipiu în sus din Europa, pentru a informa opinia publică cu onestitate ştiinţifică despre trecutul şi prezentul românilor din această zonă, cei care au dat atâţia martiri pentru idealurile nobile ale Umanităţii, de Demnitate, Dreptate şi Libertate, şi pentru a se cunoaşte, tot cu onestitate ştiinţifică, şi trecutul comunităţilor etnice conlocuitoare.
14. Editarea mai multor publicații care să se adreseze cu țintă cititorilor din afara României, desigur în limbile țărilor respective, dar și organizarea de evenimente pentru promovarea potențialului și valorilor românești: turism, etnografie, tradiții, colaborarea cu ONG-uri din țară cu cele din străinătate, pentru realizarea acestor scopuri și pentru înlăturarea prejudecăților legate de români și de România.
15. Finanțarea presei scrise de expresie română din Harghita și Covasna, a cărei existență este grevată de mari lipsuri materiale, presă ce apare într-o zonă defavorizată informațional, în care sunt vehiculate prioritar idei și opinii adverse românilor ca etnie și României ca stat.
16. Solicităm Președintelui României, Klaus Iohannis, să dezbată în regim de urgenţă, problemele din județele Covasna, Harghita și Mureș, ce vizează siguranța națională, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, unde să se adopte măsurile ce se impun.

1. Propuneri pentru asigurarea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic

1. Solicităm specialiștilor din Guvernul și Parlamentul României să asigure definirea și recunoașterea politico-juridică a conceptului de minoritate numerică și punerea acestuia în egalitate formală cu conceptul de minoritate națională.
2. Reluăm propunerea asigurării prin lege a reprezentării permanente a electoratului românesc din județele Covasna și Harghita în Camera Deputaților: în cazul în care aceasta nu se realizează prin redistribuirea mandatelor la nivelul țării, numărul deputaților să fie suplimentat cu câte un mandat acordat candidatului care obține cele mai multe voturi la nivelul celor două circumscripții electorale, și în conducerea autorităților publice locale, a instituțiilor deconcentrate și a celor de învățământ și cultură.
3. Revenim cu solicitarea, rămasă nesoluționată de ani de zile, referitoare la asigurarea finanțării de la bugetul central a instituțiilor, publicațiilor și asociațiilor și fundațiilor culturale, religioase și civice din județele Covasna, Harghita și Mureș, după modelul de finanțare a comunității maghiare.
4. Sprijinirea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș pentru obținerea statutului de Organizație de utilitate publică, în vederea subvenționării de la bugetul central a proiectelor și programelor identitare inițiate de acesta.
5. Adoptarea proiectului „Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita”, în cadrul căruia – pe baza unor programe de parteneriat stabilite între Centrele de Cultură ale unor judeţe din țară și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și alte instituții și asociații culturale românești, din cele trei județe – se va asigura susţinerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, în comunităţile româneşti din judeţele Covasna, Harghita și Mureș.
6. Înfiinţarea unui grup de lobby, format din parlamentari şi europarlamentari reprezentând toate forţele politice, care să desfăşoare o acţiune coordonată şi consecventă menită să asigure sprijinul românilor din cele trei judeţe, în scopul stopării fenomenului părăsirii locurilor natale.
7. Acordarea de burse anuale de studiu (echivalentul unui procent de 50% din salariul brut minim pe economie) tuturor elevilor care se înscriu şi celor care sunt deja înscrişi în școlile şi în secțiile cu predare în limba română din cadrul unităților de învățământ din județele Covasna, Harghita și parțial Mureș.
8. Includerea în grila de programe a televiziunii naţionale și a radioului public a unor emisiuni consacrate românilor și conviețuirii interetnice din Arcul Intracarpatic.
9. Urgentarea adoptării Legii cadastrului național, sau emiterea unor acte normative privitoare la înscrierea în Cartea funciară a proprietăților înregistrate în prezent în registrele agricole deținute de primării, ca măsură provizorie menită să asigure acordarea subvențiilor europene deținătorilor de terenuri agricole ca urmare a condiționării acestora – începând cu acest an – de actele de proprietate.
10. Asigurarea finanțării pentru construirea autostrăzilor Târgu Mureș – Iași, Brașov – Bacău și darea în folosință a aeroportului Brașov; investiții în infrastructura turismului ca prioritate economică a zonelor Covasna – Întorsura Buzăului, din județul Covasna și valea Mureșului Superior (zona Topliței), din județul Harghita.

III. Propuneri pentru normalizarea conviețuirii interetnice
în județele Covasna, Harghita și Mureș

1. Crearea unui climat de armonie interetnică şi lupta împotriva oricărei discriminări pe motiv de rasă, etnie sau credinţă religioasă a stat întotdeauna la baza activităţii noastre şi ne propunem ca şi în viitor să milităm în acest sens, solicitând Guvernului României să coopteze cât mai mulţi specialişti în comunicare şi bună înţelegere în acest sens, să sprijine promovarea unor proiecte culturale comune cetăţenilor de etnie română cu cetăţenii de etnie maghiară.
2. Încheierea unor parteneriate şi înfrăţiri, având ca modele acţiunile simulare din perioada interbelică, între școli și instituţii din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cu instituţii şi asociaţii similare din alte judeţe ale României, chiar din jurul graniţelor României şi din diaspora, evenimente care vor contribui la o mai bună și benefică cunoaştere reciprocă.
3. Susținerea financiară a unor turnee în zonă ale instituțiilor de spectacole din principalele centre culturale ale țării; programarea unor manifestări sportive de anvergură internațională care să atragă interesul susținătorilor din întreaga țară; finanțarea cu prioritate a unor producții cinematografice și de televiziune care să promoveze zona şi exemplele bune de convieţuire interetnică etc.
4. Continuarea proiectelor „Carte frumoasă – cinste cui te-a scris” și „Primăvara harghiteană a prieteniei”, inițiate și realizate de Asociația Comunitară Românească din Miercurea-Ciuc, proiecte care își propun să realizeze stimularea învățării limbii române de către copii de etnie maghiară și o mai bună cunoaștere reciprocă între copiii români și maghiari din zonă.
5. Crearea şi editarea unui manual de Istorie a românilor din Covasna, Harghita şi Mureş – în contrapondere cu Manualul de istorie a secuilor – pentru ca elevii români din aceste judeţe să-şi poată dezvolta şi mai mult conştiinţa că sunt autohtoni şi Acasă pe meleagurile lor, locuite şi de strămoşii lor din cele mai vechi timpuri.
6. Finanțarea unor tabere interetnice, pentru copii și tineri, cu programe distractiv-instructive şi culturale bine alese şi care să dezvolte un câştig de încredere reciprocă şi de eliberare de tensiuni interetnice.
7. Asigurarea resurselor financiare necesare organizării de mese rotunde, anual, cu autori de cărţi de istorie şi de literatură care promovează lucrări valoroase în sprijinul relaţiilor de armonie interetnică şi constituirea unui juriu care să premieze aceste lucrări.
8. Finanţarea de către Guvernul României a unor cercetări permanente la Arhivele Naţionale din Budapesta pentru editarea unor corpusuri de documente care conţin informații despre românii transilvăneni, inclusiv despre cei din judeţele Covasna, Harghita și Mureș, pentru că detensionarea relaţiilor româno-maghiare constă mai ales în apelul la istoria reală şi nu la cea inventată, propagandistică, aşa cum procedează unii istorici maghiari, la comandă politică.

Sfântu Gheorghe, 26 ianuarie 2019