Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a făcut luni un apel la revenirea cultivării „valorilor și a virtuților”, subliniind că a existat o perioadă în care elitele intelectuale erau respectate la cel mai înalt nivel, iar țara funcționa mai bine.„A fost un timp când Academia Română a dat țării prim-miniștri și miniștri: (…) Mihail Kogălnicianu, Dimitrie Sturdza, Titu Maiorescu, Ion Ghica, Alexandru Marghiloman și Nicolae Iorga, prim-miniștri. Și dintre miniștri, mulți, am spicuit câțiva: Alexandru Odobescu, Spiru Haret, Dimitrie Gusti, Simion Mehedinți. A fost un timp când această țară își prețuia valorile intelectuale de la cel mai înalt nivel și când țara mergea bine. Domnul președinte Emil Constantinescu ne amintește mereu de calitatea umană, intelectuală, a miniștrilor din guvernele acelea de odinioară. Ar fi bine să revenim la valori și la virtuți. Pentru că țara aceasta va merge înainte prin ele. Nu prin false valori și prin false virtuți”, a afirmat Pop în cadrul sesiunii festive dedicate împlinirii a 160 de ani de la fondarea Academiei Române.
În discursul său, Ioan-Aurel Pop a trecut în revistă istoria instituției, subliniind rolul ei fundamental: „Academia Română de 160 de ani rămâne instituția fundamentală a consacrării culturale, intelectuale și a cercetării din România”.
El a reiterat ideea că „suntem obligați și de istorie și de contemporanii noștri să cultivăm identitatea românească”.
Președintele Academiei a vorbit și despre colaborarea strânsă cu Academia de Științe a Republicii Moldova.
„În ultimii ani, Academia Română a acționat la unison cu Academia de Științe a Republicii Moldova. Avem datoria în această lume să ne manifestăm ca români, deținători ai identității românești și purtători de mesaje românești, în ciuda globalizării. Lumea a fost înțeleasă de către părinții fondatori ai Uniunii Europene ca un concert al națiunilor. Ei n-au visat niciodată dizolvarea națiunilor într-una singură, cum a vrut regimul comunist să facă poporul muncitoresc unic, vorbitor al unei singure limbi, limba proletariatului de pretutindeni, adică limba rusă. Nu facem nimic dacă înlocuim limba rusă cu altă limbă. Suntem obligați și de istorie și de contemporanii noștri să cultivăm identitatea românească”, a transmis istoricul.
El a adăugat că națiunile nu se vor dizolva curând: „Până se vor dizolva națiunile, va mai curge multă apă pe Dunăre și pe Rin”, a spus Ioan-Aurel Pop.
El a evocat contribuțiile marilor personalități românești la patrimoniul universal.
„Lumea este sau ar trebui să fie un concert de națiuni, în cadrul căruia națiunea română a venit cu Titu Maiorescu, cu Brâncuși, cu Mircea Eliade, cu Cioran și cu Eugen Ionescu și cu mulți alții. Ei au ilustrat lumea noastră românească, prin ea au devenit universali. Academia Română e depozitara acestor imense valori care au rezonanță deopotrivă românească și universală, care se revarsă din sufletele noastre înspre Europa și înspre întreaga lume și care nu împiedică deloc desfășurarea vieții pe acest pământ. Închei, tot cu Lucian Blaga, pe care l-am mai pomenit, Academia Română nu strivește corola de lumini a lumii, ci o întregește și o luminează în continuare”, a mai spus președintele Academiei.
Președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, a elogiat vocația reîntregirii manifestată de academiile românești.
„Colaborarea dintre Academia Română și Academia de Științe a Moldovei a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Am trecut de la contacte sporadice, la parteneriate durabile și la o viziune comună. Planul de acțiuni comune, marcarea sărbătorilor identitare, inițiativele dedicate lui Mihai Eminescu, conferințele comune, școlile de vară etc., toate acestea exprimă un proces coerent și ireversibil. Nu mai vorbim despre cooperare, vorbim despre convergență. Un moment definitoriu îl constituie crearea Consiliului Academic Român la 26 martie în incinta Academiei Române. Pentru prima dată, în istorie recentă, instituțiile academice din spațiul românesc se regăsesc într-un cadru comun de cooperare strategică. Această inițiativă reflectă existența unei comunități academice unite prin valori, tradiție și responsabilitate față de prezent și viitor. În lumea contemporană, știința are un limbaj universal. Marile provocări ale secolului XXI nu pot fi abordate decât prin cooperare. În acest context, consolidarea spațiului academic românesc nu este doar un gest simbolic, ci o necesitate strategică între Academii și, cine știe, poate și între țări, integrate amândouă în Uniunea Europeană”, a spus Ioan-Aurel Pop.
La eveniment au susținut alocuțiuni ministrul Justiției, Radu Marinescu, vicepreședinții Academiei Române Nicolae-Victor Zamfir și Marius Andruh, secretarul general Ioan Dumitrache, precum și dr. Emanuel Petac, coordonatorul Cabinetului de Numismatică.
Cu acest prilej a fost lansat întregul poștal „Academia Română, 160 de ani”, prezentat de directorul general al Romfilatelia, Gabriel Bulumac și a fost prezentat filmul documentar „Academia Română – 160 de ani de la fondare” realizat de Departamentul de Comunicare al acestui for.
În Sala „Theodor Pallady” a fost deschisă expoziția „Academia Română la 160 de ani”, iar la Editura Academiei Române, la Casa Oamenilor de Știință, în Holul mare, expoziția „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris! La 160 de ani de la fondarea Academiei Române”.
Academia Română a fost fondată la data de 1 aprilie 1866, inițial cu numele Societatea Literară Română, devenită, un an mai târziu, Societatea Academică Română și transformată în anul 1879, printr-o lege specială, în institut național cu denumirea actuală.
AGERPRES
