După ce România este obosită de cațiva ani de zeci și sute de mese rotunde, conferințe și dezbateri, publice sau mai puțin publice, despre inepuizabila tema a „războiului hibrid„, la 6 iunie 2019 se descoperă victima perfectă a unui astfel de război.

Adică de ani de zile, generali cu umerii grei de epoleți, analiști umflați cu pompa, directori și pălmași ai diferitelor cluburi, centre și asociații, toți gâfâind de povara grea a apărării țărișoarei care le apasă umerii firavi, toți ne dau lecții de „reziliență” și dintr-o dată viața își bate joc de ei, expunându-ne în toată splendoarea sa o națiune vulnerabilă, fără legi bune și fără instituții care să aplice legea.

Hai, măi, oameni buni, să fim seriosi: nimeni n-a observat că de 10 ani s-a modificat Codul penal pentru a permite jocul cu autonomia, nimeni n-a observat că se construiesc cimitire fără autorizații și avize, nimeni n-a observat sabotarea României de către guvernul Viktor Orban și acum, ce să vezi? După un război hibrid ca la carte, Bucureștiul îl trimite la locul faptei chiar pe autorul golăniei din 10 august 2018?

Acum exact 10 ani, în iunie 2009, Catalonia a fost adusăîn România, cu ocazia modificării Codului Penal. Noul Cod Penal, adoptat atunci, prin asumarea răspunderii penale, a intrat în vigoare abia în 2014. Ei bine, începand cu 2014, orice a devenit posibil în județele Harghita și Covasna, iar scandalul cimitirului de la Valea Uzului a devenit inevitabil, el nefiind decât o piesăîn tabloul general al provocărilor autonomiste împotriva României.

De ce se întâmplă toate acestea? Simplu: pentru că nu mai este o infracțiune să ataci ordinea constituționala din România. Sintagma „ordinea constitutionala” include caracterul „național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român”.

Cum s-a ajuns aici? La fel de simplu, modificând Codul Penal și dezincriminând infracțiunile de schimbare a ordinii constituționale, adică deschizând o poartă cât China de mare pentru toate acțiunile nelegale patronate de către mulți politicieni maghiari.

Iată mai jos, cum s-a schilodit, începând cu 2006, prevederea penală privind infracțiunea împotriva caracterului unitar și indivizibil al statului roman:

Pânăîn anul 2006, ART. 166^1 din Codul Penal definea astfel infracțiunea împotriva ordinii constituționale:

Initierea, organizarea, săvârșirea sau sprijinirea de acțiuni care pot pune în pericol sub orice formă ordinea constituțională, caracterul național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Fapta de a îndemna publicul la săvârșirea faptelor prevăzute în alin. 1 se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Dacă fapta prevăzutăîn alin. 2 a avut ca urmare săvârșirea infracțiunii la care s-a îndemnat, pedeapsa este cea prevăzută de lege pentru acea infracțiune.”

În anul 2006, cu UDMR la guvernare, infracțiunea respectivă se modifică astfel (prin Lege nr. 278/2006):

ART. 166^1

„ Actiuni impotriva ordinii constitutionale

Intreprinderea oricărei acțiuni pentru schimbarea prin acțiuni ilegale și prin violență a ordinii constituționale sau a caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Întreprinderea oricărei acțiuni pentru schimbarea prin violentță a ordinii constituționale se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.”

Iar în 2009, cu ocazia modificărilor majore ale Codului Penal, apare, în LEGE Nr. 286/2009 din 17 iulie 2009 privind Codul Penal, prevederea în vigoare acum:

ART. 397

Acțiuni împotriva ordinii constituționale

(1) Acțiunea armatăîntreprinsăîn scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicarii exercitării puterii de stat se pedepsește cu închisoarea de la 15 la 25 de ani și înterzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Întreprinderea de acțiuni violente împotriva persoanelor sau bunurilor săvârșite de mai multe persoane împreună, în scopul schimbării ordinii constituționale ori al îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, dacă se pune în pericol securitatea națională, se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.”

Să ne dăm un pas în spate si să admirăm opera clasei noastre politice: dacă pânăîn 2006 era o infracțiune să inițiezi sau să organizezi acțiuni care să punăîn pericol caracterul unitar și indivizibil al statului român, în 2006 a devenit infracțiune doar actul de schimbare prin acțiuni ilegale și prin violență a respectivului caracter.

Atenție la conjuncția „și”!!! Adică, dacă acțiunile de schimbare a ordinii constituționale nu sunt violente, ele nu mai sunt infracțiuni.

Și uite-așa au apărut, exact după 2006, manifestările privind autonomia Ținutului Secuiesc:

– în vara lui 2007, Consiliul Județean Covasna a amplasat un panou de 18 metri patrați care marchează intrarea în Ținutul Secuiesc;

– în februarie 2008, Consiliul Național Secuiesc anunță rezultatele unui sondaj, denumit neoficial referendum privind autonomia așa-numitului „Ținut Secuiesc”. Astfel, 99,3% dintre cei intervievați s-au declarat în favoarea autonomiei. Referendumul intern, neoficial, cu urne mobile, s-a organizat în decurs de un an în județele Covasna, Harghita și Mureș. La acesta  au răspuns circa 200.000 de etnici maghiari din Covasna, Harghita și Mureș;

– în mai 2009, Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsak Balazs, anunță căȚinutul Secuiesc a obținut codul „.sic” pentru un domeniu de Internet;

– în noiembrie 2009, Consilierii județeni harghiteni au aprobat un proiect de hotărâre prin care steagul Consiliului Național Secuiesc devine și steagul județului Harghita și poate fi folosit la manifestări festive;

– în mai 2011, la Bruxelles s-a deschis o Reprezentanță a Ținutului Secuiesc. Pe 31 mai, la Buxelles a avut loc recepția organizată de europarlamentarii UDMR Laszlo Tokes, Iuliu Winkler și Sogor Csaba, cu ocazia deschidererii reprezentanței.

Și pentru ca nimic să nu mai poată opri toate aceste provocări, lucrurile s-au clarificat definitiv prin Codul penal adoptat in 2009: acum nu mai este infracțiune decât acțiunea armată pentru schimbarea ordinii constituționale! Adică orice este posibil, cu singura condiție să nu fie o acțiune armată, iar singura cale să găsim astfel de infractori aste să prindem o armată care atacă România și să o aducem în fața instanței. Ridicolul unei astfel de formulări nici nu mai merită comentat.

Probabil că vă aduceți aminte de propunerea făcută acum o săptămână ca Peter Eckstein-Kovacs să fie numit Avocat al Poporului. Ei bine, dragii moșului, poate ați uitat unde era Peter Eckstein-Kovacs în perioada modificării Codului Penal din anul 2009: era ditamai consilier prezidențial pe tema minorităților naționale, sub bagheta stăpânului absolut al României de atunci, marele patriot Traian Băsescu-Petrov.

Cât privește succesiunea de evenimente care a condus la bătălia romano-maghiară pe cimitirul de la Valea Uzului, ea este o evoluție liniară, previzibilăși neglijată total de „statul de drept”, adică a acumulat în timp toate ingredientele pentru a detona pe 6 iunie 2019 și a motiva o nouă acuzație a duetului UDMR-Viktor Orban împotriva României:

– În 1917 aici au fost înhumați 350 de soldați ai armatei austro-maghiare;

– În 1926-27, cimitirul devine loc de veci pentru încă 900 de soldați (români, ruși, italieni, germani etc);

După 1990, primarul maghiar al localității Sânmartin din Harghita începe și amenajează mormintele maghiare de acolo, fără a avea două avize obligatorii: pe cel al ONCE (Oficiul Național pentru Cultul Eroilor) și pe cel al Ministerului Culturii, totul finanțat de către Ministerul Apărării de la Budapesta, care încălca astfel grosolan tratatele bilaterale și convenția de la Geneva din 1949, cu protocoalele adiționale din 1977;

– Ulterior, primarul român al localitații băcăuane Dărmănești face axact același tip de lucrări, fără exact aceleași două avize cruciale; mai mult, Ministerul Culturii chiar finanțează lucrările executate de către primaria Dărmănești, deși nu își dăduse avizul pentru ele;

– Crucile românești sunt acoperite cu saci de gunoi de către extremiștii maghiari;

– Între timp, în anii 2002-2004, Guvernul emite două hotărâri care seamănă confuzie totală: printr-una include cimitirul în domeniul public al comunei băcăuane Dărmănești, iar prin cealaltă include bunurile din cimitir în patrimoniul public al comunei Sânmartin;

– Săptămâna trecută, consilierii maghiari de la Sânmartin votează o hotârâre prin care inchid cimitirul pentru public toată săptăma, cu excepția zilei de duminică;

– Surpriză (sau nu?) maghiarii descuie totuși lacătul cimitirului într-o miercuri, pe 5 iunie, pentru vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, dar îl incuie repede la loc tocmai pentru ziua de 6 iunie, întâmplător Ziua Eroilor;

– Pe 6 iunie, câteva sute de unguri blochează poarta cimitirului pentru a „se ruga”. Singurul lucru pe care nu l-au făcut a fost exact să se roage…

– Câteva sute de români forțează porțile cimitirului și pătrund înăuntru pentru un serviciu religios de comemorare, depășind un baraj prost amplasat al jandarmilor, coordonați (culmea!) chiar de către odiosul Gheorghe-Sebastian Cucos, nimeni altul decat penibilul care a produs oroarea de la 10 august 2018.

Cu sentimentul datoriei împlinite, Kelemen Hunor declara: „România și-a arătat fața adevarată, prin incidentele din Valea Uzului” (sursa: RFI România).

Întrebarea nerostită, care stă pe buzele a milioane de cetățeni ai României este următoarea: „Și dacă la noi s-ar petrece ceva similar cu Catalonia-2017, ce s-ar întâmpla?” Răspunsul este Nimic! Nimic, pentru că noi avem (din 2009, din regimul Petrov) un Cod Penal care nu mai încriminează acțiunile vizând autonomia unei părți de țară.

Poate ar fi util de înțeles de ce puciul catalan nu a avut succes în Spania: pentru că acolo este o lege normală (Codigo penal), în baza căreia puciștii au fost aduși în fața justiției pentru încălcarea legii. Redăm, mai jos, pentru evitarea oricăror neclarități, articolele din Codul penal spaniol care stau la baza judecării puciștilor lui Puigdemont (sursa: Codigo Penal):

„Articulo 472. Son reos del delito de rebelion los que se alzaren violenta y publicamente para cualquiera de los fines siguientes:
1. grade Derogar, suspender o modificar total o parcialmente la Constitucion.
2. grade Destituir o despojar en todo o en parte de sus prerrogativas y facultades al Rey o a la Reina, al Regente o miembros de la Regencia, u obligarles a ejecutar un acto contrario a su voluntad.
3. grade Impedir la libre celebracion de elecciones para cargos publicos.
4. grade Disolver las Cortes Generales, el Congreso de los Diputados, el Senado o cualquier Asamblea Legislativa de una Comunidad Autonoma, impedir que se reunan, deliberen o resuelvan, arrancarles alguna resolucion o sustraerles alguna de sus atribuciones o competencias.
5. grade Declarar la independencia de una parte del territorio nacional.
6. grade Sustituir por otro el Gobierno de la Nacion o el Consejo de Gobierno de una Comunidad Autonoma, o usar o ejercer por si o despojar al Gobierno o Consejo de Gobierno de una Comunidad Autonoma, o a cualquiera de sus miembros de sus facultades, o impedirles o coartarles su libre ejercicio, u obligar a cualquiera de ellos a ejecutar actos contrarios a su voluntad.
7. grade Sustraer cualquier clase de fuerza armada a la obediencia del Gobierno.
Articulo 544. Son reos de sedicion los que, sin estar comprendidos en el delito de rebelion, se alcen publica y tumultuariamente para impedir, por la fuerza o fuera de las vias legales, la aplicacion de las Leyes o a cualquier autoridad, corporacion oficial o funcionario publico, el legitimo ejercicio de sus funciones o el cumplimiento de sus acuerdos, o de las resoluciones administrativas o judiciales”
.

E atât de simplu și de clar că nici nu mai trebuie tradus …

Să fie totuși limpede, măcar pentru istorie: cineva, cu nume și prenume a modificat Codul penal în 2006, altcineva, tot cu nume și prenume, a modificat Codul penal din nou în 2009, cineva l-a numit pe Peter Eckstein-Kovacs consilier prezidențial taman în anul 2009, cineva, cu nume și prenume, nu a aplicat legea care cere demolarea construcțiilor neautorizate, cineva, cu nume și prenume, l-a trimis pe odiosul Cucos să contribuie la compromiterea armei jandarmilor la Valea Uzului. Și nu trebuie să fii neaparat printre generalii de simpozion ca să afli cine sunt acele nume si prenume.

Și pentru că finit coronat opus, cum credeți că a participat Guvernul la războiul hibrid pierdut de România? Prin vocea socrului lui Imre Peter, ministrul (nostru?) de externe: „a vorbit la telefon cu omologul din Ungaria, Peter Szijjarto, și i-a cerut,î n contextul incidentelor de la cimitirul militar internațional de la Valea Uzului, să transmită„un mesaj foarte clar comunității maghiare de a evita confruntările și escaladarea tensiunilor” (sursa: Digi24).

Serios? Guvernul nostru cere unui stat străin să controleze comportamentul unor cetațeni români?

 

Petrisor Peiu, analist

http://www.ziare.com

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail