Când spui „SINTILIA ZĂBĂLENILOR”, în fața ochilor și-a sufletului ți se așterne o poveste minunată cu români frumoși îmbrăcați în costume populare- copii, tineri, adulți, bătrâni- cu biserica satului ce le este alături și le dă forță, prin credință, cu dascălii și primarul în mijlocul lor, cu Poiana Sântiliei pregătită de sărbătoare, unde în vârfuri de brazi falnici flutură stindarde tricolor, dar mai ales cu bucuria întâlnirii, an de an, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, pentru a duce mai departe tradiția păstrată din moși strămoși.
Duminică, 16 iulie, a.c., această poveste frumoasă a fost scrisă din nou la Zăbala unde a avut loc a VIII-a ediție a Sintiliei Zăbălenilor. Manifestarea este legată de vremurile când, în preajma sărbătorii Sfântului Ilie, ciobanii coborau de la munte, pentru a-şi găsi nevastă. Se îmbrăcau în straie de sărbătoare și participau la Sântilie, unde își alegeau nevasta, dintre fetele de măritat prezente acolo, astfel că, Sintilia reprezenta și cadrul în care se puneau bazele unor familii. Deși vremurile s-au schimbat, tradiția nu s-a pierdut, astfel că, deși a luat o formă contemporană, Sintilia este sărbătorită, la Zăbala, dar și în alte localități, în fiecare an.
A ploua la Zăbala, duminică, dar asta nu i-a împiedicat pe localnici, cărora li s-au alăturat frați români veniți special pentru acest eveniment, din mai multe județe ale țării, dar și turiști ce se află la tratament în stațiunea Covasna, să fie prezenți la toate momentele cuprinse în programul organizat de Asociația Social-creştină Căciula, cu sprijin financiar oferit de Consiliul Județean Covasna, Primăria și Consiliul Local Zăbala, și sponsori.
S-au adunat de dimineață la Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie”, unde au participat la Sfânta Liturghie, apoi, prin ploaia măruntă, alaiul a pornit, cu veselie, către Poiana Siniliei, pe cai, în căruțe, pe jos sau în mașini, făcând popasuri, conform tradiției, la răspântiile de drum unde au încins hore.
„Plouă cu lacrimile lui Dumnezeu”
Poiana Siniliei s-a umplut odată cu sosirea tinerilor călare, ce fluturau stindarde tricolor, a căruțelor pline cu „nuntași”- toți pregătiți pentru ceea ce urma să aibă loc: pețitul miresei, bărbieritul mirelui și spectacolul artistic pregătit de organizatori.
Înainte de a vorbi despre această nouă ediție a Sintiliei Zăbălenilor, Gheorghe Filip, din Miercurea Ciuc, cel care a făcut oficiul de prezentator al evenimentului, făcând referire la ploaia ce încă mai cădea mărunt a spus că, poate, „ plouă cu lacrimile lui Dumnezeu”. Ca prin minune, însă, când de pe calul său „vătaful” a început orația de nuntă, ploaia s-a oprit, spre bucuria tuturor. Odată pețită mireasa, a urmat bărbieritul mirelui și hora în care s-au prins „feciorii” ce i-au fost alături la acest ritual.
Tradițiile moștenite din străbuni, sunt zestrea noastră
Nimic nu poate fi mai important pentru o comunitate decât prezența în rândul ei a celor trei piloni importanți: preot, primar, dascăl. În cuvântul său, protopopul Ioan Bercu a vorbit despre semnificația acestei sărbători creștine: „Am revenit și anul acesta în Poiana Sintiliei, pentru a-l cinsti pe Sfântul Prooroc Ilie și pentru a ne veseli inimile și sufletul cu tradițiile moștenite din străbuni, care sunt zestrea noastră. Sfântul Ilie este om al faptelor, cinstit de creștini de toate nuanțele, cinstit de musulmani, cinstit și de mozaici. A trăit în urmă cu 850 de ani înainte de Nașterea Domnului, deci e prăznuit cam de 2850 de ani de toate neamurile pământului. Prin el, Dumnezeu a lucrat, deci proorocii sunt oamenii lui Dumnezeu, trimiși în lume pentru a-i îndrepta pe oameni pe calea cea bună și pentru a păstra valorile morale. Sfântul Ilie e om al faptelor (…). Prin el, Dumnezeu a închis Cerul, trei ani și șase luni (…) și tot prin rugăciunile lui, a revenit la normal, aducând roade poporului însetat. De aceea, Sfântul Ilie este un apostol al faptelor și al rodului bogat. Acum, la mijloc de vară, în perioada secerișului, dăm slavă Lui Dumnezeu pentru pâinea cea de toate zilele.”
Primarul comunei Zăbala, Fejer Levente, a spus, printre altele: „ Sf. Prooroc Ilie este una dintre cele mai interesante și complexe figuri de sfinți. (…) În istoria bisericii ortodoxe, Sfântul Ilie a rămas un exemplu de credință și curaj, demn de urmat. Mulțumită unor persoane din sat, s-a reluat tradiția din trecut și s-a organizat pentru a 8-a oară în comună noastră, Sintilia Zăbălenilor. Doresc ca și în viitor să aibă inițiativa, răbdarea și puterea necesară pentru organizarea acestui eveniment tradițional, eveniment care să aibă un loc binemeritat în calendarul sărbătorilor din țară”.
Adresându-se celor prezenți, învățătorul Dan Hagiu a spus: „Oamenii au vorbit despre sfinți, și bine au făcut, eu vă salut pe voi, cei de pe pământ, noi, oamenii locului, care ne sărbătorim datinile, ne afirmăm identitatea și demnitatea noastră de român, și nu numai de român, ci de oameni ai pământului, oamenii munților, străjerii munților, stăpânii munților și ai poienilor.(…) Ne promovăm și în acest an sărbătoarea noastră sfântă, care ciobanilor și oierilor le ține loc și de Crăciun și de Paști, Sintilia noastră, unde din negura timpurilor mereu s-au pus bazele și temelia familiilor noastre. Cei m
ai mândri feciori au coborât de la stâni să-și găsească ursită, aducând o păpușă de caș și primind un semn de bun venit într-o căsătorie, un mănunchi de busuioc, simplu, dar real. Salutăm oaspeții din toată țara, pentru că ne-am înmulțit. Datina noastră face plăcere multor oameni și din an în an ne sporim, chiar dacă plouă. (…) Mă bucur că sunt mulți copii, care nu vor uita aceste Sintilii, pentru că și eu mi-aduc aminte de Sintiliile din copilăria mea, și ei le vor duce mai departe.”
Și DA, are dreptate dascălul Dan Hagiu, copiii zăbălenilor, ai covăsnenilor, ai harghitenilor, etc., vor duce mai departe, cu siguranță, toate tradițiile cu care cresc, vor purta cu drag costumul popular, vor cânta și vor dansa frumoasele noastre dansuri populare, atâta timp cât toate aceste comori le-au fost dăruite, deja, de către cei mari din jurul lor- părinți și dascăli.
Acest lucru s-a văzut și în cadrul spectacolului prezentat pe scenă unde, rând pe rând, au cântat și au dansat : Ansamblul „Izvorașul” din Zăbala, Ansamblul „ Plaiuri Tulgheșene” din Tulgheș, jud Harghita, condus de inimoasa doamnă Lăcrămioara Pop, Ansamblul „Junii covăsneni” din Covasna, coordonator Gică Popă, soliștii Livia Iuga, Lorena și Radu Adam, Elena și Maria Istrare, dar și în horele din poiană în care au dansat, laolaltă, copii, tineri, părinți și bunici. Versurile unui cântec interpretat de Lorena și Radu Adam mi-au atras atenția, în mod deosebit, și cred că ar putea să fie un semnal de alarmă, pentru noi toți:
„Ieși române la lumină
Că mori cu dreptatea-n mână;
Nu mai sta pe dinafară
Că rămânem fără țară!
Ieși și-ți apără pământul,
Vorbește, că tu-ai cuvântul!
Ca-nceput să clocotească
Mămăliga românească.”
„Aici este un punct foarte puternic de românism, care trebuie să fie sprijinit, încurajat, întărit și bineînțeles, promovat”
Bucuria a fost deplină în sufletele tuturor, despre aceasta vorbindu-ne, mai ales, frați români din București care au fost alături de românii din Covasna și Harghita la Șezătoarea „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” ce a avut loc în luna iunie a.c., la Muzeul Satului „Dimitrie Guşti”: „Am aflat de sărbătoarea zăbălenilor și am venit să ne alăturăm, să petrecem împreună. Am venit la frații noștri, și ne simțim acasă. Sunt oameni buni, primitori, drepți, de toată isprava”- Angela Negrotă, București; „Suntem vreo 35 din București, umblăm peste tot, să cunoaștem români din toată țara și să strângem legăturile. Aici este un punct foarte puternic de românism, care trebuie să fie sprijinit, încurajat, întărit și bineînțeles, promovat.”- Adrian Grigoriu; „Suntem un grup de patrioți care încercăm să fim solidari cu evenimentele ce aduc în față tot ceea ce este românesc. Cu multă dragoste, pentru românii din centrul țării. Vă iubim. Sunt sentimente minunate. Nu se pot vedea. Vorbele sunt mai sărace, nu pot acoperi ce simte inima.”- Alexandru Strâmbei, Deva; „E excepțional aici. În biserică am plâns, aici zâmbesc, mai ales când vezi copiii așa cum simt tradiția”- doamna Stela, raionul Bălți, Basarabia; „ Eu, ca român din Brașov, mă simt în Zăbala, acasă. Am venit împreună cu mai mulți români, și din străinătate și din țară, ne-am simțit cu toții ca frații. ”- Mihai Tîrnoveanu, Brașov.
„Sintilia Zăbălenilor a adunat sub Căciula noastră români de pretutindeni”
Fiică a satului, Alexandra Pintrijel Hagiu și-a pus amprenta dar mai ales sufletul în organizarea unei părți a sărbătorii de la Zăbala: „Sintilia Zăbălenilor 2017 s-a desfăşurat anul acesta sub binecuvântarea ploii, pentru noi, zăbălenii, păstrători ai tradiţiilor, mai cu seamă a celor păstoreşti, ploaia este belşug. Cu siguranță şi anul acesta Sintilia Zăbălenilor a adunat sub Căciula noastră români de pretutindeni care împreună au simțit româneşte la stâna din poiană, alături de turma de mioare şi păstorii ei, gustând din produsele tradiționale gătite cu multă pricepere şi dragoste în sunet de dulce glas românesc. Pământul a fost săltat în picioare de jocuri cu ritmuri păstrate de la strămoşii daci şi de robotul cailor mânați de feciorii zăbălenilor cei drepți ca brazii.
Cei veniți de departe au putut asculta orația de nuntă „Cerutul Miresei”- după mine cea mai frumoasă declarație de dragoste ce păşeşte pe „urme de zână” şi au putut vedea cum este „bărbierit ginerică” , adică cum mirele îşi ia rămas bun de la ceata de feciori şi intră în tagma capilor de familie, bărbat cu responsabilitate, soț şi tată de fii, educatorul următoarelor 
generații. Acestea fiind o parte din obiceiurile de nuntă păstrate şi respectate până astăzi cu sfințenie la nunțile noastre.
Anul acesta Şezătoarea călătoare „Femeile din Ținutul Căciularilor cos ie” şi- a întins aripa din sâmbătă până în duminică, cei interesați au putut vedea din ce este compusă o ie şi cum se lucrează aceasta.”- a menționat Alexandra Pintrijel Hagiu.
Cei din sat, alături de cei veniți de departe au mâncat bulz copt pe cărbuni încinși și pastramă de oaie, au vizitat standul cu cămăși bărbătești tradiționale, ii, poale, catrințe, veste și brâie cusute la atelierul doamnei Rely Păvălucă din Covasna, mulți dintre ei înnoindu-se cu câte o piesă de costum popular românesc, au urmărit spectacolul oferit de oaspeți de seamă-Dinu Iancu Sălăjanu, Ovidiu Homorodean și Cătălin Doinaș (pe care noi nu i-am mai prins deoarece am fost nevoite să venim la munca de duminică, de la ziar) și s-au bucurat că au petrecut împreună într-o zi de mijloc de vară, la Zăbala, în Covasna.
„Am reușit să punem laolaltă toate ideile și să organizăm, duminică, 16 iulie 2017, în Poiana Sintiliei din Zăbala o nouă ediție a Sintiliei. Totul a decurs bine, nu au fost incidente, toți cei prezenți s-au putut bucura de o după-amiază frumoasă. Deși meteorologii nu ne ofereau o prognoză bună a vremii, Sfântul Ilie ne-a vegheat și am avut parte de o vreme frumoasă, iar Poiana Sintiliei a fost plină cu oameni iubitori de tradiție românească. Mulțumim celor implicați în acest proiect, instituțiilor, colaboratorilor și sponsorului care ne-au ajutat să menținem datină Sintiliei și să marcăm o nouă ediție de succes a acesteia. Artiștii au fost impresionați de meleagurile noastre și de căldură cu care au fost primiți de către public. Mulțumim tuturor celor prezenți și îi așteptăm să revină la această sărbătoare a zăbălenilor în anii următori.”- ne-a spus președintele Asociației Cultura-Creștine „Căciula”, Liviu Boc.
Maria Crețu Graur
Ana Ciorici Costache
.
