Se apropie sărbătoarea Paștelui, dar ce tristă va fi în acest an! Zilele trec una după alta și noi mergem din rău în mai rău, așteptând cu sufletul îndurerat vârful pandemiei în țara noastră, căci nu-i așa, dealul Golgotei trebuie să-l urci până când ajungi în vârf, dar cel puțin rămâne speranța că apoi poți să-l cobori și să mergi pe calea dreaptă, despovărat de greul suferinței.
Coronavirusul COVID-19, „Golgota” noastră de acum, a răvășit lumea și „Doamna cu coasa” continuă să secere vieți, însă în cele din urmă va fi învinsă și pusă la locul ei, căci Dumnezeu nu ne va lăsa singuri…
După ce națiunile s-au dezmeticit din atacul furibund al dușmanului comun, au început să se organizeze și să coopereze, ceea ce e un lucru bun, deși încă acționează destul de haotic și unele chiar cuprinse de egoism.
Adevărul este că omenirea, preocupată prea mult de profit, îmbogățire și putere, a fost nepregătită pentru o astfel de calamitate, dar poate că acum națiunile lumii vor învăța să-și reorganizeze prioritățile și strategiile. Uniunea Europeană, care până de curând părea mai mult surprinsă decât protejată, în cele din urmă a pregătit un „plan Marshall” pentru ajutorarea economiilor statelor membre afectate de virus, un ajutor ce va fi extrem de benefic pentru starea ce va urma după stoparea pandemiei.
În acest context, România speră și la un ajutor din partea NATO, fapt ce reiese dintr-un mesaj al președintelui Klaus Iohanis cu ocazia zilei acestei importante organizații militare multinaționale. Redăm două fragmente din acest text (conform știripesurse.ro):
„În prima duminică din luna aprilie, România sărbătorește Ziua NATO. În urmă cu 71 de ani, având ca fundament valorile comune ale libertății, democrației și statului de drept, țări de pe ambele țărmuri ale Atlanticului au pus bazele unui proiect ambițios, fără precedent. Statele fondatoare ale Alianței și-au asumat astfel responsabilitatea și indivizibilitatea securității euroatlantice”.
„Fără îndoială, criza profundă provocată de pandemia cu noul coronavirus va fi un test de anduranță și pentru NATO, care va trebui să dea dovadă de coeziune și reziliență sporită, în beneficiul statelor membre și al securității globale. Nevoia unei Alianțe Nord-Atlantice puternice, unite și eficiente este astăzi mai mare decât oricând”
Termenul „anduranță”, mai puțin cunoscut în limbajul obișnuit, are sensul de „1. capacitate de a rezista la oboseală, la suferință; 2 (tehnic) probă de anduranță, verificare a calităților de rezistență (mecanică) a unui material” (NDULR). Și cu adevărat, pentru fiecare națiune sau uniune de state sau organizații, inclusiv NATO, acum este momentul să-și dovedească adevăratele calități în lupă cu dușmanul invizibil.
Dar oare acest dușman ne-a adus numai suferință și haos sau ne-a și dăruit ceva?! În general, speriați sau intimidați de virus, oamenii văd numai partea rea a lucrurilor, însă printre noi există și ceea ce se numește „optimiști incurabili”. În nr. 201, din martie, al Europa Bulteno (Buletin de știri European), organul de presă al EEU (Uniunea Esperantistă Europeană) este cuprins și un text al unui autor necunoscut, despre care am putea spune că este o „sinteză” a schimbărilor benefice pe care le-a adus temutul virus în viața noastră. De aceea, după traducerea din esperanto, considerăm că merită adus și la cunoștința cititorilor din țara noastră:
CE NE FACE EL NOUĂ???
Ce se întâmplă???? Cum este acest virus???
El nu atacă gravide.
Pe copii îi atacă cel mai mult.
Îi lovește pe oamenii lipsiți de apărare.
El îi grăbește pe cei mai tineri să se îngrijească de bătrâni.
El ne obligă forțat să ne odihnim, ne dă un concediu mai lung, o perioadă de lucru scurtată.
El ne grăbește să petrecem mai mult timp cu proprii copii.
El dă timp soților, partenerilor, vecinilor, pentru a se cunoaște mai bine, ne pune la dispoziție mai mult timp pentru iubire,
El ne învață despre priorități și importanța de a ne îngriji sănătatea.
El ne determină să frământăm și să ne coacem singuri pâinea.
El ne ajută să încetăm a ne grăbi.
Ne învață să nu mai poluăm viața.
El curăță natura.
El eliberează străzile și reduce accidentele.
El îi scoate pe oameni din cafenele și casele de pariuri.
Ne obligă să fim mai umani.
Ne învață că nu ne pot ajuta pe noi banii, vila, automobilul, iahtul, aici sau în altă parte, ci un om, adevărat, un om curajos.
El ne învață să stimăm valorile adevărate.
Ne învață să stimăm și viața străină.
El ne pune în cușcă, în timp ce animalele sunt afară.
Ne învață că nu contează naționalitatea sau religia.
Ne învață despre justețe și distribuire corectă.
El ne învață că adevărata valoare se află în umanism și voluntariatul organizat.
El dă jos măștile mincinoase de pe fețele celor lacomi.
El reduce prostituția, criminalitatea, spălarea de bani, scade valoarea acțiunilor. Dă o șansă ca țările de bază să redea datoriile lor.
El ne învață că un balcon și un mic teren în jurul casei are adesea o valoare mai mare decât o locuință și o casă.
El ne învață că și în închisoare poți fi fericit și liber.
El ne îndeamnă să ne străduim către cunoaștere, ca noi să căutăm informația adevărată și nu pe cea falsă.
El ne învață că un metru în jurul nostru este spațiul nostru intim, și totul după acesta noi putem să-l dăm numai acelora cărora le putem încredința viața noastră.
El ne învață că eleganța are valoarea sa mare și că nu este o regulă zadarnică, că este suficient să înclinăm capul când salutăm pe cineva.
El ne învață să ne spălăm mai des pe mâini, pe noi și psihicul de impuritățile din civilizație.
Ne învață ca noi să ocrotim mai mult natura, din care suntem împletiți.
El determină guvernele și politicienii să colaboreze.
Ne învață, când răul este undeva departe de noi, că efectiv el este foarte aproape.
Ne învață că în cele din urmă auzim că în fiecare zi au murit 8000 de copii și că pentru aceasta noi n-am avut empatie.
El eliberează planeta de otrăvurile industriale și omenești.
El ne învață pe noi să fim oameni, oameni buni.
Oameni…
CE ESTE ACESTA???
El ne-a deschis ochii și urechile.
Imaginați-vă, ce ne face acest virus nouă: el ne învață să fim oameni, să fim ceea ce suntem
(Autor necunoscut)
Iată deci, un mod de a nu-ți pierde speranța, și care ne duce cu gândul la vorba din popor, că „în fiecare rău este și un pic de bine, și sperăm că și România cât de curând va trece testul de anduranță, mai ales dacă cetățenii ei vor respecta legile impuse în Starea de urgență.
Mihai Trifoi
