În publicistica românească actuală un loc binemeritat îl ocupă revistele ASTREI – Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român: Revista română (Iași), Astra blăjeană (Blaj), Astra clujeană (Cluj Napoca), Astra năsăudeană (Năsăud), Astra reghineană (Reghin), Astra dejeană (Dej), Astra Buzăul Ardelean (Sita Buzăului), Astra Târnavelor (Sângeorgiu de Pădure). Între acestea, ASTRA SABESIENSIS ocupă un loc cu totul și cu totul remarcabil.
ASTRA SABESIENSIS este o publicație periodică anuală ce apare sub egida Asociațiunii Transilvane pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, Despărțământul „Vasile Moga”, din Sebeș Alba, editată printr-un proiect finanțat de Primăria Municipiului Sebeș, la Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Deosebirea între această publicație și celelalte publicații astriste este considerabilă. Prin ce? Prin caracterul științific, academic al întregului cuprins, prin demersul și limbajul de ținută universitară, prin colectivul științific de excepție, prin autorii studiilor (la nr. 2/2016 sunt 18 autori, din care unul singur este profesor din preuniversitar, ceilalți fiind universitari ai unor instituții de prestigiu); prin rezumatele în engleză la fiecare material, prin întreaga prezentare și redactare grafică.
Colectivul de redacție este alcătuit din președintele despărțământului Drd. Mihai-Octavian Groza-directorul revistei, Dr. Diana-Maria Daian-redactor șef, Drd. Iuliu-Marius Morariu-secretar de redacție, Drd. Andrei Păvălean, Drd. Oana-Maria Mitu, Drd. Nicolae Dumbrăvescu și Drd. Gabriela Margareta-Nisipeanu. Articolele, adevărate studii științifice, fac cinste acestor tineri dornici de afirmare care au ales Asociațiunea ASTRA pentru a-și promova activitatea de cercetare.
Se cuvine să facem remarca deosebit de importantă că Astra Sabesiensis este singura revistă științifică a Asociațiunii ASTRA, cu o vizibilitate atât internă (fiind inclusă în colecțiile marilor biblioteci universitare din țară), cât și internațională (prezentă în cateva baze de date internaționale, precum și în colecțiile bibliotecilor universitare din Chicago, Glasgow, Berlin, Hamburg, Koln, Leipzig, Hanover, Gottingen, Vechta, Luneburg, Budapesta etc.). De fiecare dată, varianta tipărită a anuarului Astra Sabesiensis este lansată în cadru festiv, cu invitați de prestigiu, prin implicarea organizatorică a primăriei din Sebeș Alba.
Cele două numere (2/2016 și 3/2017) pe care le avem în față cuprind studii referitoare la istoria Primului Război Mondial și a Marii Uniri, devenind prin aceasta singura publicație periodică din mediul științific românesc care dedică două numere consecutive acestui eveniment istoric de importanță primordială. După declarația directorului publicației, Mihai-Octavian Groza, se dorește să se meargă pe aceeași direcție și în anul 2018, cu numarul 4 și cu un supliment dedicat personalităților Marii Uniri.
Deși se referă la același eveniment, studiile sunt variate ca tematică, incluzând perioada de început de secol până la încoronarea familiei regale a României de la Alba Iulia, din 1922. Exemplificăm prin câteva titluri din nr. 2 al publicației prezentate: Chestiunea Epirului de Nord – o avanpremieră balcanică a Primului Război Mondial (Emanuil Ineoan); 1915: Opinia publică ți imaginea beligeranților în România Vechiului Regat (Alina-Oana Șmigun); Imaginea Primului Război Mondial reflectată în cântecele funebre din zona Năsăudului (Iuliu-Marius Morariu); „Participarea mea în Primul Război Mondial”. Jurnalul inedit al sasului transilvănean Otto Folberth (Mircea-Gheorghe Abrudan); Pe front și în spatele frontului. Serviciul sanitar în monarhia austro-ungară în timpul Primului Război Mondial (Oana Habor).
Apreciem în mod deosebit din anuarul pe 2016 interesantul studiul „Pierderile” lui Ioan Slavici în timpul Primului Război Mondial, scris de cunoscutul profesor universitar Ioan Bolovan, ce ne amintește de cazuri similare ale altor cărturari transilvăneni, cum ar fi cazul scriitorului Romulus Cioflec (1882-1955) a cărui activitate din perioada Primului Război Mondial este insuficient cercetată.
Jurnalele cuprinzând însemnări ale participanților la Primul Război Mondial sunt insistent prezentate în cele două anuare – exemplificăm prin cele din nr. 3 / 2017: Marele Rãzboi în memorialistica generalului sas transilvãnean Arthur Arz von Straussenburg (Mircea-Gheorghe Abrudan); Un memorialist transilvãnean mai puţin cunoscut al Primului Rãzboi Mondial: cãpitanul Ilie Stricatu (Mihai-Octavian Groza); Douã perspective inedite asupra Primului Rãzboi Mondial: jurnalul lui Gustav Zikeli şi însemnãrile lui Vasile Mãgheruşan (Iuliu-Marius Morariu).
Teme mai puțin sau de loc cercetate, cum ar fi, în anuarul pe 2017: Consideraţii privind implicarea în realizarea Marii Uniri a studenţilor teologi români din Transilvania, care au studiat la Cernãuţi în perioada 1875-1918 (Mihai Rãzvan Neagu); ori Cadrilaterul în relaţiile româno-bulgare – 1913-1916 (Daniel Cain).
Alte studii se axează pe cercetarea presei timpului în legătură cu o anume tematică: Ştiri despre familia regalã a României în paginile periodicelor arãdene ,,Românul” şi ,,Biserica şi şcoala” în perioada Primului Rãzboi Mondial şi a Marii Uniri (Sebastian-Dragoş Bunghez); Imaginea frontului în presa ecleziasticã din Banat – 1914-1918 (Maria Alexandra Pantea); ,,În chestia importului de porumb…”. Implicarea deputaţilor transilvãneni Nicolae Şerban şi Teodor Mihali în tranzacţiile privind importul de porumb din Regatul României -1915-1916 (István Koszta); Acţiuni educative şi economice de sprijinire a comunitãţilor din Banat în perioada Primului Rãzboi Mondial. Secvenţe din istoria Bisericii Ortodoxe Române (Daniel Aron Alic).
Fiind o publicație ce apare sub egida ASTREI, colectivul de redacție acordă atenția cuvenită cercetării contribuției astriștilor și implicării lor în toate momentele Celui Dintâi Război Mondial și realizării Marii Uniri, spre exemplu studiile: Ancheta ASTREI privind jertfele românilor transilvãneni în Primul Rãzboi Mondial. Noi valorificãri metodologice (Ioan Popa); Protopopiatul Miercurea. ,,O anchetã” în anul 1915 (Valeria Soroștineanu).
Caracterul științific al tuturor studiilor rezultă și din bogata bibliografie și din notele bibliografice ale lucrărilor consultate în limba română și în limbile maghiară, rusă, germană, franceză, bulgară. Cercetările au fost efectuate, în mare parte, în arhive din Transilvania și din marile centre ale României, dar și din afara țării. Menționăm în această privință însemnarea unui autor: „Documentaţia în materie m-a purtat în mai toate arhivele militare ale Puterilor Centrale, ale Franţei şi nordului Italiei, nu neglijând, însã, arhivele noastre din Transilvania” (p. 42 din anuarul pe anul 2017).
Demersul de ținută academică îl aflăm și în textele recenziilor la volume de referință cu tematica aceluiași război mondial. Spațiul nu ne permite să le amintim, dar ar merita cu prisosință.
În concluzie, studiile din publicația Astra Sabesiensis (nr.2/ 2016 și nr. 3/ 2017, la care ne-am referit) sunt realizate cu rigoarea unor veritabili profesioniști în domeniul istoric și suntem convinși că va trezi interesul comunitãţii academice, iar materialele publicate vor constitui puncte de reper în elaborarea viitoarelor cercetãri dedicate istoriei Primului Rãzboi Mondial şi Marii Uniri.
Luminița CORNEA
