Laudatio pentru Prof. univ. dr. Petre ȚURLEA, Ploiești
Istoricul Petre ȚURLEA – cercetător neobosit al relaţiile româno-maghiare în perioada postbelică
Bogata activitatea publicistică a istoricului Petre Țurlea cuprinde peste 170 de articole, studii, culegeri de documente în reviste de specialitate și volume, 25 lucrări publicate și trei titluri de ediţii îngrijite. Cronologic, creaţia sa se întinde pe perioada de peste patru decenii de activitate științifică. Cele 25 lucrări de autor cuprind între coperţile lor peste 9650 de pagini. Subiectele abordate şi lucrările pot fi grupate în trei mari teme: personalităţi ale Istoriei Românilor: Nicolae Iorga, Ion Antonescu, Carol al II-lea și Mihai I; relaţiile româno-maghiare în perioada postbelică; aspecte din viaţa politică a partidelor politice contemporane.
Relațiilor româno-maghiare, temă fierbinte de un mileniu și, în același timp, de vie actualitate, omul de ştiinţă istoricul Petre Țurlea le dedică patru dintre lucrările sale fundamentale, care înseamnă, în același timp, patru semnale de alarmă și avertismente pentru societatea românească în ansamblul său. „Monumente non grata. Falși martiri maghiari pe pământul românesc” (1996), revăzută și adăugită sub titlul „Monumente ale unor criminali maghiari în România” (2004); „Ip și Trăsnea. Atrocități maghiare și acțiune diplomatică românească. Studiu și documente” (1996); „UDMR și societatea românească” (2003); „Transilvania de Nord-Est 1944-1952” (2005), dovedesc cunoașterea profundă de către autor a contenciosului româno-maghiar, în istorie și contemporanietate.
Un corolar al acestei ample și aprofundate cercetări în constituie apariția, în anul 2018, la Editura KARTA GRAPHIC din Ploiești, a lucrării Români și unguri, în trei volume, cuprinzând 1650 de pagini. Toate aceste volume – după cum ne avertizează autorul – „încearcă să contureze imaginea relațiilor dintre români și unguri într-un secol frământat, indicând continuitatea motivelor de dispută, nerezolvarea cauzelor acestei dispute generând perpetuarea acestei dispute și în secolul XXI. Ca urmare, cartea de față este și un semnal pentru cei care doresc să păstreze România”.
Cu ocazia lansării volumului Români şi unguri, la Târgu Mureș, în noiembrie 2018, Nicolae Baciuț, apreciind valoarea lucrării, a spus despre autor că „Este un luptător pentru adevăr. Noi avem nevoie de adevăr, pe care să-l formulăm noi, din documente. Intervalul de timp care ne este propus în carte este unul din care se pot trage foarte multe concluzii, de care avem mare nevoie. Această lucrare ar trebui tradusă în 2-3 limbi de circulație mondială și să ajungă în marile biblioteci și librării din străinătate”.
Istoricul Petre Țurlea a fost deputat în Parlamentul României, în trei legislaturi, din care în două a reprezentat pe românii din județul Covasna. De fapt, intelectualul patriot Petre Țurlea este foarte bine cunoscut în județele Covasna, Harghita și Mureș pentru contribuția sa la înființarea și buna funcționare a principalelor instituțiilor identitare românești din zonă, pentru participarea la manifestările științifice organizate în cele trei judeţe menţionate și pentru colaborarea la publicațiile cotidiene, de cultură și cele științifice din zonă. Aspecte ale relațiilor dintre români și unguri, în istorie și contemporanietate, au fost prezentate de către autor în cadrul mai multor sesiuni și simpozioane organizate în județele Covasna, Harghita și Mureș și au văzut lumina tiparului în publicațiile din cele trei județe, iar cărțile sale au fost prezentate, de-a lungul timpului, în diverse localități din sud-estul Transilvaniei.
Domnule profesor, cercetător neobosit al arhivelor păstrătoare de adevăr istoric, purtător – cu modestia și interesul omului de știință – de demnitate națională, deținător al Premiului „Ioan I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, vă felicităm pentru apariția în colecția Profesioniștii noștri a volumului Petre Țurlea, pentru acest nou premiu și pentru întreaga dvs. operă și vă urăm multă sănătate și spor în toate, alături de cei dragi și apropiați. Dr. Ioan LĂCĂTUȘU