Solidaritatea românilor, din întreg arealul locuit de aceștia, cu românii din fostele scaune secuiești, azi județele Covasna, Harghita și Mureș, se pierde în negura istoriei. Manifestarea concretă a solidarității cu aceștia a fost favorizată de mai mulți factori, printre care: poziția geografică favorabilă (așezarea în mijlocul Țării), cunoașterea realităților din zonă prin intermediul oieritului tzranshumant, a negustorilor locali și brașoveni, a oamenilor cu stare din Moldova și Țara Românească, veniți în stațiunile balneoclimaterice din zonă etc., prin prezența în mentalul colectiv românesc din Transilvania și din „Regat” a pericolului pierderii identității naționale ș..a. Cronologic, solidaritatea cu românii din Covasna, Harghita și Mureș s-a realizat diferențiat, în următoarele etape: până la 1918, între anii 1919-1940, în perioada 1940-1945, între anii 1945-1989 și după 1990.
Până la 1918, acțiunile de solidaritate și sprijin cu românii din fostele scaune secuiești, s-au concretizat, în primul rând, în sprijinirea bisericilor ortodoxe și greco-catolice și a școlilor confesionale în limba română. În perioada 1919-1940, modalitățile de solidaritate cu românii din județele Ciuc, Odorhei, Mureș și Treiscaune s-au diversificat și au sporit în conținut, iar unele dintre acestea au căpătat un caracter instituțional. Menționăm, în acest context, proiectul de înfrățire a școlilor românești din cele trei județe cu majoritatea școlilor normale din cele 71 de județe ale României Mari. La rândul ei, Asociațiunea ASTRA a sprijinit constant mișcarea astristă din zonă, prin înființarea despărțămintelor și cercurilor ASTRA, în fiecare localitate românească.
Solidaritatea cu românii din Transilvania de nord-est, cedată Ungariei horthiste, după Dictatul de la Viena din toamna anului 1940, s-a manifestat din plin, în prima etapă, pentru asigurarea traiului cotidian pentru cei expulzați și refugiați și, apoi, prin monitorizarea situației celor rămași în locurile natale și întreținerea speranței revenirii lor la țara mamă.
În timpul regimului comunist, solidaritatea s-a manifestat mai discret, mișcările „naționaliste” fiind atent supravegheate de fosta Securitate. Totuși, au fost sprijinite bisericile ortodoxe, pentru efectuarea unor lucrări de pictură în interiorul bisericilor și terminarea lucrărilor de construire a catedralei ortodoxe din Sfântu Gheorghe. O formă a solidarității românești, din această perioadă, poate fi considerată și organizarea turneelor principalelor trupe teatrale din țară, în orașele din zonă, prezența marilor scriitori români la întâlnirile cu cititorii etc.
După evenimentele din Decembrie 1989, în condițiile istorice cunoscute, solidaritatea cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș a devenit o necesitate vitală. La început, ea s-a manifestat plenar, la modul afectiv, fără a îmbrăca aspecte pragmatice. După înființarea primelor asociații culturale românești (Fundația „Mihai Viteazul”, Liga Cultural – Creștină „Andrei Șaguna”, Fundația „Miron Cristea”, Despărțământul ASTRA Covasna –Harghita), s-au inițiat acțiunile de solidaritate pentru amenajarea Muzeului Spiritualității Românești, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe (prima izbândă a comunității românești din localitate, din perioada postdecembristă), înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, a Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a editurilor Eurocarpatica și Grai Românesc și a celorlalte structuri asociative și publicații culturale și științifice, din cele două județe. O formă deosebită a solidarității mediului academic, o constituie participarea numeroșilor cercetători din întreaga țară, și din comunitățile istorice românești din jurul României, la manifestările cultural – științifice organizate în județele Covasna și Harghita.
Amintim sprijinul Asociațiunii ASTRA, prin desfășurarea, la Sfântu Gheorghe, a Adunării generale a Asociațiunii, în toamna anului 1997, al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, prin organizarea Universității de Vară de la Izvoru Mureșului, prima ediție în anul 1998, al ASCOR, prin organizarea pelerinajelor de sărbătoarea Sfântului Andrei și participarea la manifestărilor consacrate Zilei Naționale, începând cu anul 1998, și în mod deosebit inițiativele regretatului părinte profesor Ilie Moldovan, desfășurate sub genericul „ Solidaritatea versanților”, care vor rămâne un model de atragere a tineretului pentru sprijinirea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic.
Un capitol distinct îl ocupă solidaritatea manifestată față de realizarea noilor lăcașe de cult parohiale și așezăminte monahale, înălțate de IPs Ioan Selejan, azi mitropolit al Banatului, și acum de Ps Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei. După înființarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, a sporit solidaritatea cu românii din cele trei județe, manifestată prin sutele de mesaje transmise cu prilejul diferitelor evenimente organizate în zonă, prin participarea la manifestările organizate în cele două județe și în București. În toți acești ani, oameni generoși, societăți, instituții și asociații culturale, civice și economice, au sprijinit Casa de Copii „Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc și alte instituții cu profil asemănător. Un alt capitol, ce constituie, de fapt, o filă care va rămâne în cartea de istorie, o reprezintă acțiunile de solidaritate cu românii din județele Covasna și Harghita inițiate și desfășurate de Asociația Calea Neamului, condusă de dr. Mihai Tîrnoveanu.
Acțiunile de solidaritate viitoare trebuiesc organizate diferențiat pe tipuri de comunități ( din punct de vedere al mărimii lor) și adaptate la cerințele fiecărei localități: dacă are biserică, dacă există învățământ în limba română, dacă există bibliotecă în limba română, dacă are posibilități de înființare a unei formații folclorice etc. Aceste probleme au constituit baza dezbaterii cu tema „Români pentru români. Solidaritate cu românii din Covasna și Harghita”, manifestare care s-a desfășurat în data de 14 martie 2019, la Hanul Nufărul Reci, cu participarea unor asociații și societăți din țară care au sprijinit activitatea cultural-științifică și civică din Arcul Intracarpatic.
Participanții la dezbateri au apreciat necesitatea și oportunitatea acestei întâlniri, care a oferit posibilitatea unui schimb util de idei și a generalizării exemplelor de bună practică. Fiecare organizație participantă a prezentat succint experiența proprie în organizarea unor acțiuni de sprijin al comunităților românești din sud-estul Transilvaniei și a propus soluții pragmatice de multiplicare a solidarității cu românii din acest areal. De asemenea, s-a propus studierea posibilităților de reluare a proiectului din perioada interbelică, de înfrățire a școlilor și parohiilor românești din cele două județe, cu școli și parohii din țară și acordarea de sprijin mediatic/pe rețelele de socializare pentru cunoașterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic, în vederea finalizării unui proiect coerent, consistent și eficient, actualizat la semnele timpului prezent și la exigențele viitorului.
Participanții la eveniment au propus ca ziua de 14 martie, zi în care, în 1992, a fost înființată Liga Cultural Creștină „Andrei Șaguna” din Sfântu Gheorghe, să fie declarată Ziua solidarității tuturor românilor cu românii din Covasna, Harghita și Mureș și să fie instituit Premiul Ilie Moldovan care să fie acordat, anual, în această zi, unor personalități care s-au remarcat în susținerea demersurilor românilor din județele menționate, pentru păstrarea și afirmarea identității naționale. Denumirea distincției propuse reprezintă un omagiu adus pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan (1928-2012), ale cărui inițiative vor rămâne un model de atragere a românilor din Țară și de peste hotare pentru sprijinirea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic.
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU
